Unul din primele posturi pe blogul asta a fost despre cum imi beau cafeaua. O sa ma repet in cea mai mare parte, dar i-am promis Amaliei ca o sa lamuresc ce este o presa franceza.In prezent, cana preferata este simpla si aurie. Inaintea ei a fost una neagra cu interiorul rosu. Ma plictisesc repede de cani si am cate o noua preferinta la cateva luni odata.
In schimb sunt foarte statornica cafelei care o beau. In continuare o cumpar saptamanal de la Whole Foods, dupa ce am incercat multe soiuri si prajeli - este un organic french roast (PLU #368). Pe langa faptul ca-mi place gustul ei, avantajele cumpararii de la Whole Foods sunt ca boabele sunt prajite in fiecare zi si ca mi le pot macina cat vreau de fin sau nu.Pentru ca pentru presa franceza este nevoie de cafea macinata mare (pe aparatele de macinat este setting-ul opus cafelei turcesti, care e cea mai fina).
Acasa tin cafeaua intr-un container care cica se inchide etans.
Cafeaua se face foarte simplu:
Se pune apa la incalzit intr-un ibric si se aduce la punctul de fierbere. Este foarte important sa nu clocoteasca - apa prea fierbinte elibereaza uleiurile din cafea care nu numai ca dau arsuri de stomac unora, dar schimba si gustul cafelei.
In vasul de sticla al presei* se pun 2 linguri de cafea, se toarna apa (usurel, sa nu se involbureze cafeaua) si se pune plonjonul la suprafata ei fara sa fie apasat. (optional, cafeaua se poate amesteca usor sau impinge in jos cu o lingurita ca sa fie uda complet inainte sa fie acoperita).
Se lasa 4 minute, se apasa filtrul si gata.
De obicei o beau cu un pic de lapte de soia si fara nici un strop de zahar.
*presa mea este un Bodum de o cana (vandut ca un "3 cup", care sunt convinsa ca-s cescute). Sunt o multime de marimi, firme si calitati.
8 comentarii:
Mersi frumos :)
Si mie imi place ceasca ta, si combinatia ei cu albastrul presei franceze. Multumesc ca ai spus despre ce se intampla daca apa deja fierbe, nu stiam.
o astfel de presa mi-am luat si eu din starbucks chit ca nu beau cafea dar eram rosu de mirare la ce-ar folosi...:)
ca si-n arta ceaiului, si-n prepararea cafelei is tot felul de chitzibushuri ce-n afara unui gust mai rafinat cafelei au darul sa-ti si placa s-o prepari..:)
Amalia, placerea a fost de partea mea :) Sper sa ai ocazia sa incerci odata o cafea la french press si sa-mi spui cum ti-a placut.
Toni, cred ca daca iti place cafeaua (buna, se subintelege), implicit iti place si sa o prepari. Desi, sincer, devine un automatism.
Cat despre chitibusuri, cred ca exista in tot ce este lucru manual, nu crezi? :D
Pune presa aia la treaba, nu-i pacat sa stea degeaba?
Uite, iti spun un secret: eu am inceput sa beau cafea foarte tarziu, nu ma omoram nici eu cu ea. Dar mama vroia companie la cafeluta si incet-incet i-am prins gustul. In ziua de azi, nimic nu se compara cu ora aia chiauna, dupa trezire, cand imi beau cafeaua si-mi citesc noutatile pe net - ma scol mai devreme special ca sa am timpul asta de dezmeticire.
Am si eu o chestie din aia pt french coffee, dar cel mai des tot la ibric o fac. Mai ales dimineata, pt ca ador cum miroase.
Treaba serioasa cafeaua asta! Un adevarat ritual.
Eu beau aproape de oricare daca nu este cu "flavours"...
Espresso era favorit la un moment dat, dar acum merg si altele.
Pui 2 linguri de cafea la cati ml? Mi se pare cam mic vasul, nu iese prea concentrata?
Adina, pe mine ma aranjeaza foarte tare presa pentru ca urasc cafeaua fierbinte (asisderea sa astept sa se raceasca pana la un punct confortabil).
Flavius, yuck! cafea cu flavors, yuck!
Purple rain - zisei, la o cana (mare, de ceai). Imi place cafeaua tare, plus ca nu se intampla nimic daca o diluezi cu un pic de apa, daca nu lapte. Sau folosesti mai putina cafea, dupa gust, bineinteles. ;)
ce ritual interesant! o sa incerc sa fac si eu cafea si s-o pun inainte de a fierbe apa...nu stiam faza. mersi!
Trimiteți un comentariu