duminică, decembrie 30, 2007

Bye-Bye '07, Hello '08

Si s-a mai dus un an. Si iar incepem altul cu noi sperante ca va fi mai bun, the best ever. Si cautand motive care sa ne sprijine speranta sa spunem ca numarul 8 este socotit a fi un numar norocos (cel putin in cultura chineza unde pronuntia lui se aseamana cu cea a cuvantului bogatie).

Si asta va doresc: ca anul ce vine sa fie bogat in experiente pozitive - sa realizati tot ce va doriti, sa iubiti si sa fiti iubiti, sa fiti neinfricati si, nu in ultimul rand, sa aveti parte de mese imbelsugate!

La Multi Ani!

*nu avem planuri de Revelion, vom fi spontani. :)
Nici macar meniul nu e planuit. Nimic. Sa vedem ce iese :))

sâmbătă, decembrie 29, 2007

Facere de sarmale

Am facut pozele step-by-step pentru o cunostinta de sorginte americana care vrea sa incerce si uite ca azi am primit un Heeelp, cu sarmalele neaos pe ym. Asa ca le-am pus pe flickr cu ceva explicatii si stau la dispozitie daca mai sunt intrebari.

Sper ca te ajuta, L :)

marți, decembrie 25, 2007

Si Craciun a fost

Sper ca ati petrecut cu totii un Craciun placut si ca mosul a fost darnic cu voi. La mine, ca de obicei, n-a ajuns inca pentru ca stie ca nu imi nimereste gusturile mai niciodata asa ca ma lasa in voia mea sa ma surprind singura. Asa patesti cand esti prea pretentios. :))


Dar sa zic ce am avut pe masa, ca stiu ca sunteti curiosi. Piftie facuta de romanii-sarbi din cartier, usturoiata cum trebuie, perfecta.


Salata de boeuf de rigoare, de care sunt mandra nu numai de cum e decorata (pe fuga dar imi place ce-a iesit :)) ci pentru ca, pentru prima oara, mi-a iesit maioneza (facuta cu robotul de bucatarie). E unul din secretele mele - nu imi iese maioneza, oricat stiu teoretic absolut tot ce se poate stie despre cum se face maioneza. Nah ca acuma stiti si pe-asta si nu mai conteaza pentru ca acum pot sa fac maioneza.

Sarmalele au iesit foarte bune, ca de obicei, doar ca varza e un pic cam prea sarata pentru gustul meu - vina mea, am pus-o la desarat doar cateva ore, ar fi trebuit cu o zi inainte. Dar eu sunt mai sensibila la sare, asa ca probabil ca e doar problema mea.













Si am repetat cheesecake-ul de capsuni de la Paste, la cerere. Noutatea este ca pentru prima data m-am jucat cu martipan si am facut floarea de pointsettia de care sunt foarte incantata. O sa ma mai joc cu martipanul si altadata.

Vinuri, un Petit Chablis de Jean Marc Brocard si un Beaujolais Pierre Chermette, ambele 2006. Imi era dor de un vin alb si Petit Chablis a mers foarte bine, iar Beaujolais-ul e un vin de masa perfect. Nu ca le-am ales ca mari cunoscatori, tocmai aia e - ca merg pe descrierea celor de la magazin si le nimeresc cam bine. :)

Hai sa traim! Sa fiti iubiti. :)

sâmbătă, decembrie 22, 2007

Cassoulet

Sau mancare de fasole frantzuzita. Furculision, please?

Nu ca am ceva impotriva mancarii noastre de fasole (pe care mai mereu o fac cu afumatura, mmmmm!!) dar am dat iama intr-un supermarket chinezesc unde gasesti pulpe de ratusca si am facut niste confit de canard (adica se gatesc in untura de rata la foc foarte mic pentru cateva ore pana cand oasele se desprind usor - carnea, usor prajita pana prinde crusta, este delicioasa pana si pe o simpla salata verde, sau tine mult timp ingropata in grasimea ei). Si daca tot aveam ceva costita luata pentru sarmale, am mai adaugat si 2 carnati (trandafiri cred ca le spune) taiati felii.

Da, facem si noi fasole cu carnati si costita, deci carnea de rata ar fi singura deosebire. Si poate ar mai fi si faptul ca in cassoulet nu se amesteca deloc si se tine 3 ore la cuptor (1 ora la foc mediu si inca 2 la foc mic) astfel ca formeaza o crusta la suprafata (una lume presara chiar ceva pesmet deasupra ca sa fie crusta mai groasa). Rezultatul e ca fasolea ramane usor al dente si nu formeaza sosul ala mai legat.

E una mai buna decat alta? Greu de spus. As tinde sa declar ca fasolea cu afumatura bate cassoulet-ul, desi bucatelele alea de pulpa de ratza crocante... plus ca untura de rata face orice mai bun. Hm, grea decizie.

Reteta? Poate careva se incumeta, cine stie...

Se scoate pielea de pe pulpele de rata. se taie bucatele si se pune la prajit intr-o tigaie cu ceva costita pana cand raman doar jumari din ea iar costita e usor aurita. Intr-o cratita se prajesc carnatii taiati felii si pulpele de rata dezosate si desfacute in fasii, pana cand prind crusta. Se scot (eventual in tigaia cu costita) si in cratita se caleste o ceapa cu vreo 2 catei de usturoi. Traditional, se pune in cratita un rand de fasole (fiarta inainte, bineinteles) peste care se pune un rand de carnuri, iar un strat de fasole si tot asa, terminandu-se cu fasole. Dar eu fac sosul inainte sa pun totul in cratita - sting ceapa cu un pic de apa, (cateodata pun si un pic de paprika dar nu de data asta), sare+piper, un pic de cimbru si 2-3 foi de dafin, apoi pun fasolea si carnea si ceva apa (sau ceva zeama in care a fiert fasolea daca nu folositi de la conserva asa cum fac eu). Si se da la cuptor cum spuneam mai sus.

joi, decembrie 20, 2007

Anomalii de Craciun


















Dupa ce la inceputul sezonului au fost discutii despre recomandarea medicului sef al Statelor Unite ca Santa sa slabeasca pentru a fi da un exemplu pozitiv copiilor, mai zilele trecute o femeie de 33 de ani l-a asaltat sexual pe Santa (65 de ani, cu burta) la un mall. Femeia va aparea in tribunal pe ianuarie 3 - macar are un Craciun fericit (cati/e ne putem lauda ca l-am pipait pe Santa?).

In alta ordine de idei, daca inca nu va dor ochii de la atata beteala, globulete si luminite, va mai dau o idee. Se comercializeaza aur comestibil - care, asa cum ne indica website-ul, trece prin organism si produce... rahat aurit. La $275 pentru 3 pastile, da ocazia sa exclamam incantati propriul "My Preciousssss..."

Si daca asta nu va e de ajuns, atunci puteti sa va cumparati o carte si sa va ghiciti in noroc. :)

Si nu in ultimul rand, Macy's (despre care am zis cate ceva mai jos) o sa fie deschis de vineri de la 7 a.m. pana luni la 6 p.m. NON-STOP.

Gata cu gluma, la cumparaturi si confectionat de sarmale taranesti, neaurite.

duminică, decembrie 16, 2007

Melancolii de sarbatori














Nu, nu-s chiar melancolica, dar pentru ca aseara am facut o scurta vizita la restaurantul (romanesc) meu preferat, Acasa, unde am fost rasfatata cu o pomana a porcului si o superba mica mare surpriza (pont: e o delicatesa ce unora le place, altora nu prea, si e mentionata in textul de mai jos) si vorbind cu Ina B. despre cum facea bunicul pomana porcului, mi-am adus aminte de urmatoarele cuvinte care le-am scris acum cativa ani altundeva, intr-un cotlon de web. Le transcriu aici pentru ca vreau sa le am aproape.

Probabil ca tot taraboiul asta cu Craciunul a inceput sa-si faca inconstient efectul si la mine.

M-am surprins gandindu-ma la putinele sarbatori petrecute la bunici. La tara.
Imi aduc aminte de un Ignat, cand bunicul a taiat porcul si cand am privit totul cu ochi mari, curiosi. Imi aduc aminte de soriciul cald, trecut prin foc si curatat cu lama cutitului de grasime si perii arsi. Imi aduc aminte de tingirea cu carne inca aburind de caldura vietii, prajita in soba de lut si cum m-a invatat bunicul sa intind painea in grasimea lasata. Dragul de el, nu a murit de inima asa cum i-au prezis doctorii care se uitau dezaprobator la cat era de gras. Bunicul nu putea sa-si incheie sireturile de la pantofi singur si ma amuza cand manca ciorba tinandu-si farfuria pe burta.

Bunica facea covrigei uscati si biscuiti spritati cu saptamani inainte de Craciun, si ii punea la uscat in "sala mare", 2 camere vesnic reci, unde se afla toata zestrea casei. Munti de perne, paturi noi, covoare rulate. In casa se calca pe presuri. Nu am inteles niciodata de ce facea covrigi si biscuiti proaspeti si apoi ii lasa sa se invecheasca.

De sarbatori ieseam in pragul casei sa ascultam colindatorii, si imi aduc aminte de rasuflarile lor aburite de frig. Noi eram incalziti de focurile din casa si de prea multa mancare. Imi aduc aminte ca ma uitam cu mirare la hainele lor zdrentuite - era un sat tare sarac - si ma simteam "orasanca", asa cum imi ziceau toti din sat. Vara eram singura din sat cu sandale, restul copiilor se jucau in picioarele goale. Dupa colinde, bunica le dadea covrigi, biscuiti, mere si nuci - adunate de mult in ligheane si saculeti. Si eu ma bucuram, nu stiu de ce.

O singura data am petrecut un revelion la bunici, si nu-mi aduc aminte decat ca bunicul mi-a indeplinit o dorinta cu care am ramas peste ani (si care in ziua de azi e usor de indeplinit, si tocmai de-aia nu mai are farmec), si anume, sa mananc pepene rosu in noaptea de An Nou. A pastrat unul cu mare grija in pivnita, alaturi de strugurii care se indulceau pe vite de vie hranite la un capat de apa, la altul infipte in nisip. Pentru mine pivnita era un loc de povesti, ca o grota unde nu stiai peste ce dai cand indreptai lanterna spre colturile intunecoase. Doar bunicii stiau exact care este butoiul cu varza, cel cu muraturi, cel cu vin.

Si imi mai aduc aminte cum m-au pus sa sorcovesc, impotriva vointei mele. Stiam ca mi se dau bani si mi se parea cerseala. Imi placea sa fiu sorcovita, dar nu sa sorcovesc.

Acum, in loc de "Steaua" si "Saru'mana, boieri mari" ascult "Noel, Noel" si "White Christmas". Si imi sterg o lacrima si imi e dor de bunici.

sâmbătă, decembrie 15, 2007

"Bila" din Times Square de Anul Nou

Povestea ei e asta.






































Pe scurt, anul acesta e reinnoita, triunghiurile de cristal Waterford sunt dublate (fatetate si pe interior, ceea ce dubleaza luminozitatea) si au culori. A fost amuzant sa o vad asa aproape.

miercuri, decembrie 12, 2007

Macy's Land

In 1856, un tanar de 36 de ani deschide in 14th st. un magazin general numit R.H. Macy - dupa numele sau. Prima zi de vanzari, $11.06. Vanzari la sfarsitul anului, $90.000.
In 1902, cele 11 cladiri ale caror parter erau ocupate de-acum de magazin devin neincapatoare, astfel incat Macy's se muta in actuala locatie din 34th St. si Broadway.
In 1918, vanzarile anuale ating $36 de milioane. In 1924 se extinde in intreaga cladire pana in 7th Ave. si devine cel mai mare magazin departamental, la peste 300.000 de metri patrati.
In acelasi an e organizata pentru prima data Parada de Thanksgiving, mai tarziu incepe traditia Show-lui Floral de Paste si organizeaza cele mai mari focuri de artificii de 4 iulie. Deasemeni, Santa Land la etajul 8 in fiecare an este o feerie de jucarii si dulciuri in drum spre casa lui Mos Craciun care foarte rabdator asculta dorintele copiilor si pozeaza cu ei pentru o fotografie.

Prezent in filmul clasic Miracle on 34th St. care inca e difuzat la TV de fiecare Craciun (in tandem cu It's a wonderful life).

In ziua de azi un imperiu care cuprinde 800 de magazine pe teritoriul Statelor Unite de la nord la sud si de la est la vest.

Vitrinele sunt despre filmul sus-mentionat si despre Santa.










Si foarte probabil, ultima postare din seria vitrine.

luni, decembrie 10, 2007

Latkes














Se incheie in curand sarbatoarea evreiasca de Hanukkah, ce tine 8 zile. Nu am strop de sange evreiesc in mine dar asta e pana la urma Jew York si atatea vorbe sunt in jur de latkes - traditionale la Hanukkah, ca a trebuit sa le incerc. In fond sunt doar chiftele de cartofi. Tot conform traditiei sunt servite cu smantana sau sos de mere.

2 cartofi mari (cat un pumn mari) sau echivalentul
1 ceapa mare
sare si piper
1 ou

Se dau cartofii si ceapa prin razatoarea mare (a unui robot de bucatarie e ideal, dureaza jumatate de minut). Se pun intr-o sita deasupra unui castron si se lasa la scurs (sau se preseaza cu mana daca nu avem rabdare sa asteptam, dar e foarte important sa nu ramana prea uzi). Se scurge cu atentie zeama lasata dar se pastreaza sedimentul de la fundul castronului, se pune amestecul de cartofi inapoi in castron, se adauga sarea si piperul, oul batut un pic (doar cat sa fie amestecat), se amesteca totul bine, se formeaza chiftele care se prajesc intr-un deget de ulei incins bine dar pe foc mediu, pana sunt frumos aurite.
Se servesc calde.

Exista multe variatiuni ale retetei, bineinteles - si ei au bordeie si obiceie. Dar cum zic americanii, ce rost are sa auresti crinul? Sunt crocante in exterior, cremoase in interior, iar smantana nu face decat sa complementeze gustul simplu - unul din cazurile cand simplu e bun.

duminică, decembrie 09, 2007

Gunoi de New York City

Neh, nu e ce credeti voi... :)























Intr-unul din magazinele-boutique ale orasului, Henri Bendel, se vinde exclusiv gunoi de NYC care este atat de delicios incat creaza dependenta. Adica din cand in cand, te trezesti ca din senin asa, ti se face o pofta nebuna de gunoiul asta.

Dar cum e de New York City, nu e ieftin - cumparat doar intr-o punga de celofan, fara ambalajul din poza (care trebuie sa recunoastem ca detine jumatate din farmec), te duce la aprox. $20 pentru 600 de gr. - nu chiar de aruncat la gunoi si dupa umila mea parere, cam scump pentru un oaresce de rontait.

Asa ca m-am hotarat sa incerc sa produc acasa gunoiul propriu.
























Rezultatul este cel putin satisfacator. Pentru o prima incercare am folosit un amestec de cereale si stix-uri ce se vinde sub denumirea de Party Mix (200 gr.), o cantitate aproape egala de pecans (arata ca o nuca mai lunguiata dar este mult mai frageda) si o ciocolata alba de menaj belgiana (excelenta calitativ si nu extrem de scumpa) cam 250 gr.

Am topit cu atentie ciocolata alba la Bain-Marie si am turnat-o peste Party Mix+pecans intr-un castron. Am amestecat usor pana totul a fost acoperit in ciocolata, apoi am intins pe o tava (foarte-foarte usor unsa cu unt) si am dat la frigider cateva minute pana s-a intarit ciocolata. Si gata.

Tine mult timp intr-un container de plastic inchis bine, la frigider.

Impresii: foarte asemanatoare cu cea de la Henri Bendel. In Party Mix este ceva care nu ma innebuneste ca gust, trebuie identificat si inlaturat (dar asta e gustul personal). Sau mai probabil ca in viitor voi alege doar sa pun cereale Chex si stix-uri rupte in bucatele.

Am facut bine ca am folosit cantitate mare de pecan pentru ca gasesc ca le aleg chiar si pe pipaite - le iubesc oricum, dar imbracate in ciocolata alba sunt innebunitoare.

Mult Ceva mai ieftin - probabil sub sfert jumatate de pret pentru aceeasi cantitate.

Desi ca gust mi s-a parut potrivita balanta intre ciocolata si Party Mix, doar pentru aspect as pune un pic mai multa ciocolata data viitoare - as vrea sa arate mai alb. Aprox. 400 gr. cicolata la 400 gr. de amestec.

joi, decembrie 06, 2007

Saks Fifth Avenue

Dateaza din 1867 si este unul din magazinele emblematice ale NY-ului, impozant ocupand jumatate de block in inima orasului - 5th Ave. intre 49th si 50th st, alaturat Catedralei St. Patrick si peste drum de Rockefeller Center. Este competitorul acerb al celor 3 B'uri: Bergdorf Goodman, Bloomingdales si Barney's si reuseste sa aiba propria personalitate. In 2007 a deschis la etajul 8 cel mai mare departament de incaltaminte de femei, capatand cod postal propriu - 10022-SHOE.




Tema vitrinelor o constituie oamenii de zapada, reincarnati in diverse personaje - care acopera o larga arie a simbolurilor orasului. Ca si vitrinele de la Lord & Taylor, sunt animate.

Dar nu lipsesc nici toaletele de seara.

Ca mai mereu, cateva poze in plus aici.



Fatada magazinului gazduieste un spectacol de sunet si lumini care incanta sutele de vizitatori din Rockefeller Plaza - daca nu ma insel, din jumatate in jumatate de ora. Un scurt filmulet la sfarsit.

miercuri, decembrie 05, 2007

Cheesecake de ciocolata

Ca sa mai facem pauza de la atatea luminite, papusi si brazi, poza pentru reteta care am pus-o aici. Nu m-am omorat cu mare decorat ca eram pe fuga, aveam alte treburi, dar timp de o poza am gasit.

marți, decembrie 04, 2007

La gara de sarbatori

Grand Central Station este una din garile centrale a orasului si desi imparte onoarea cu Penn(sylvania) Station, singura comparatie intre cele doua poate fi facuta in numarul de calatori pe care ii servesc zilnic. Penn isi rasfira liniile catre Long Island si New Jersey si este ascunsa la subsolul vestitei Madison Square Garden impresionanta cladire originala fiind demolata in 1963. Cativa ani mai tarziu Grand Central a fost in pericol de a fi demolata dar ca prin minune a supravietuit si acum serveste liniile de upstate NY si Connecticut. In ziua de astazi ramane unul din punctele de atractie ale orasului, mai ales dupa restaurarea care a fost terminata in '98 - ocazie cu care inlaturarea fumului (scos de locomotive de-a lungul anilor si depus cu generozitate pe intregul interior) a readus la viata tavanul decorat cu constelatii (pictat gresit dealtfel, in efect oglinda) si aurul zecilor de candelabre masive care o decoreaza. Biroul de informatii detine un ceas al carui 4 fete sunt sculptate din cele mai mari opale in existenta (bineinteles de o valoare inestimabila).

Dar destul cu povestile. Pentru sarbatori, Grand Central in fiecare an transforma un foaier in mini-piata cu diverse produse mai mult sau mai putin gen Fondul Plastic (damn, mai exista Fondul Plastic oare?) dar anul acesta a decis sa treaca pragul in spectacular. Si astfel un spectacol de lumini si sunet are loc la fiecare jumatate de ora pentru aproximativ 5 minute. Oferit in 2 episoade :))
Sper sa va placa macar pe jumatate din cat mi-a placut mie la fata locului. :)



duminică, decembrie 02, 2007

Bradul newyorkez


Sunt multi brazi in oras, falosi si impodobiti care mai de care, dar bradul de la Rockefeller Center e simbolul sarbatorilor de iarna.

Are 9 tone, 84 de picioare (aprox. 28 de metri cred) si e impodobit cu 30.000 de LED-uri care se sting la 11:30 pm - ca sa mai zica cineva ca nu economisim energie ;)
(si n-are nimic de-a face cu incalzirea globala, din cate stiu eu in fiecare an au stins luminile inainte de miezul noptii)

p.s. am si un filmulet de cateva secunde care a fost facut in mod foarte dashtept culcat si nu pot sa-l ridic pe verticala. daca imi poate da cineva indicatii cum as putea sa-l intorc s-ar putea sa pot sa-l si incarc (am probleme si cu uploadatul pe youtube desi am incercat si o conversie din mvi in avi). video

miercuri, noiembrie 28, 2007

Vitrinele la Bergdorf Goodman

De-a lungul anilor, Bergdorf Goodman (zau ca nu e greu de pronuntat odata ce te obisnuiesti: berg-dorf :)) ) a dovedit ca imaginatia si atentia la detalii duce la rezultate spectaculoase.


Tematica de anul acesta este "Elemente" si cuprinde Pamant, Apa, Aer, Foc si Lumina, care sunt prezentate in vitrinele principale. Nici vitrinele de pe lateralele magazinului nu-s mai neglijate, chiar daca nu fac parte din tematica.


Intre vitrinele principale si usi sunt cateva vitrine inguste, care si ele sunt decorate cu mai putina opulenta dar cu la fel de elegante si scumpe toalete.
Mos Craciun nu apare niciodata in vitrinele de la Bergdorf insa. Cine ghiceste de ce ii dau o ciocolata :))

Bergdorf este (in aprecierea mea) cel mai scump magazin departamental. Toaletele din vitrine sunt foarte probabil intre 10 si 30,000 de dolari - si nu ca nu au si lucruri mai ieftine dar categoric servesc o anumita categorie sociala.


Si in final, 5th Ave la (aproape) miezul noptii. Se vede in imagine fulgul de lumini al UNICEF-ului (6000 de luminite in cristal Baccarat), care isi ia locul de onoare in fiecare an la intersectia cu strada 57th. Scuzati mizeria va rugam, sunt doar urmele a 2-3 milioane de oameni care trec zilnic pe 5th ave. si masinile de curatat probabil au venit in urma mea...

Ca intotdeauna, mai multe poze (adaugate celor de la L&Taylor), unele cu detalii, si care merita vazute mari.

sâmbătă, noiembrie 24, 2007

Razboiul vitrinelor a inceput...

In fiecare an pe vremea asta, marile magazine se iau la intrecere (neoficial) cu cele mai interesante vitrine pentru sarbatori. Fiecare magazin incearca sa fie cat mai deosebit, cat mai interesant, sumele de bani cheltuite cu ocazia asta fiind de obicei obscene. Dar numarul de vizitatori atrasi este la fel de ireal :)
De-a lungul magazinului se pun cordoane de catifea rosie delimitand zona vizitatorilor de restul trotuarului - si da, se sta la coada cu rabdare, si mic si mare, pentru a trece prin fata fiecarei vitrine.

Sper ca anul asta sa reusesc sa aduc aici poze de la cel putin 3 magazine - si juriul sa fiti voi. :)

Azi, Lord & Taylor...

Mos Craciun in Venetia?!? unde sania cu reni nu are voie, probabil. :)










Tematica e un pic eclectica - Craciunul in diferite zone ale globului? In familie? In diferite bucatarii? nu mi-e clar. Vitrinele cu marionete alternate cu cele pentru cliente serioase (si neaparat blonde).






Cum ziceam, eclectic. Dar incantator oricum.












Inca ceva poze aici.

Triple chocolate cheesecake


Ca niciodata, nu am gatit nimic pentru ziua curcanului dar nu m-am putut abtine sa nu fac macar un desert ca sa sarbatoresc trecerea celei mai grele perioade de recuperare (primele 2 saptamani, yey!!) Mai ales ca a fost usor, doar ingrediente aruncate in robotul de bucatarie pe rand, apoi la cuptor 30 de minute.
Reteta a fost luata de aici, doar ca am decis ca e cam multa si deci:
- am injumatatit-o (si bine am facut)
- am facut-o intr-o forma de placinta/tarta
- la cuptor pentru doar 30 de minute in loc de o ora si lasata in cuptorul stins inca jumatate de ora (total inutil, tot a crapat)

A iesit buna dar densa si un pic prea rich si mi-a parut rau ca nu am facut reteta mea obisnuita, care e mult mai spumoasa si usoara. Asa ca o sa scriu reteta mea, pe care o recomand calduros.

Cheesecake de ciocolata

8 oz/250 gr. de ciocolata amaruie + 30 grame pt. decorat (optional)
8 oz./250 gr. branza crema (Philadelphia)
1 lingura zahar pudra
1 cana de frisca nebatuta (heavy cream) sau 250 gr. frisca (nu vegetala, frisca vegetala nu e frisca ci... ceva extraterestru)
1 crusta de ciocolata (genul celei din poza de aici)



Se topesc 8 oz./250 gr. ciocolata la Bain-Marie* amestecand din cand in cand. Odata topita, se lasa la racorit.

Intre timp se mixeaza branza crema cu zaharul pudra (mixer, robot de bucatarie sau tel). Se toarna ciocolata topita amestecand continuu apoi se adauga si frisca amestecand usor de jos in sus cu o paleta.

Se toarna compozitia in crusta si se baga la frigider o ora sau pana se intareste.

Si gata.


Se poate decora cu aschii de ciocolata (trageti cu un peeler de legume peste o latura a unei bucati de ciocolata). Daca va plictisiti si n-aveti ce face, faceti ce-am facut eu - o crema ganache (sparta putina ciocolata in bucati mici, incalzit 2-3 linguri de frisca nebatuta si turnata peste ciocolata, amestecat viguros pana se omogenizeaza) si daca inca nu v-a trecut plictiseala, topiti 2-3 linguri de zahar pana se caramelizeaza, apoi trageti cateva alune de padure (infipte intr-o scobitoare) prin caramel si ridicati incet, sa se formeze varfuri cat vreti de lungi.
Daca mai ramane caramel si va place joaca asta, luati o scobitoare si incarcati-i varful cu ceva caramel pe care il lasati sa curga in jurul cozii unei linguri de lemn, invartind de cateva ori - in cateva secunde poate fi desprins usor caramelul care va fi format ca arcuri.

Fun, huh? :)

Bain-Marie = un vas cu 2-3 degete de apa pus la fiert, dat focul mic odata ce a dat in fiert. Deasupra se pune vasul (Jena sau Pyrex sau metal) in care se topeste ciocolata, care sa nu atinga suprafata apei fierbinte. Aburul e cel care lucreaza aici.

miercuri, noiembrie 21, 2007

vineri, noiembrie 16, 2007

Zgarieturi



De mult imi sta pe buricul degetelor sa scriu urmatoarele si dat fiind ca acum am timp de ramblings, fie ele si scurte, here I go:
Am o problema cu oamenii increzuti. Ma zgarie pe creier mai abitir ca o femeie catza.

Consider ca e superb ca fiecare om sa aiba incredere de sine dar ma irita rau cand se depaseste limita si se trece la "nu mai e nimeni ca mine" sau "stiu eu mai bine" sau "la banii mei imi iau una asa de mare" (cine nu stie bancul, asta este :)) ) sau... sa mai dau exemple?? ca banuiesc ca nu-s singura care se loveste de atitudini de-astea.

Si in momente de-astea imi vine greu sa ma abtin sa nu spun tristul adevar adevarat: Darling, oricat esti de frumos/destept/bogat/norocos/priceput/umblat/original, intotdeauna e cineva mai frumos/destept/bogat/norocos/priceput/umblat/original decat tine

Si deci, you're not all that decat daca te compari cu cei ce sunt mai putin frumosi/destepti/bogati/norocosi/priceputi/umblati/originali - ceea ce nu se face, nu? ca doar nu vrei sa te cobori la nivelul lor ca sa poti face comparatii...


Plus ca un pic de modestie sta bine oricui, de orice sex, varsta, orientare sexuala sau religie.

En fin. In curand schimb vorba si trecem la fructe exotice :D

luni, noiembrie 12, 2007


De la Tudor Prisacariu, via Imagine Romania - din solidaritate, si pentru ca nu cred ca italienii sunt mai breji decat mine personal sau decat alta natie in general - inclusiv cea gitana, si pentru ca ar fi trebuit sa fim mandri inca de pe vremea lui Decebal. De fapt, pe vremea lui Decebal inca eram o natie mandra, dupa aia ne-au napadit italienii si ne-au complexat cu aerele lor de superioritate.

La liber sa preluati campania.
Related Posts with Thumbnails