Food - Lamb Kebobs with Pearl Couscous

Reteta noua care a iesit superb, asa ca am decis sa o scriu cu speranta ca mai foloseste cuiva.

Pentru frigarui de miel:

500 gr carne macra de miel, taiata mai cuburi ca cea din poza (carnea am luat-o gata taiata, never again will I trust them), care se pune la marinat cu urmatoarele:

3-4 linguri de ulei de masline,
3-4 linguri de mustar (Dijon e recomandat)
2-3 linguri de ceapa data prin razatoarea mare
2-3 linguri de otet de vin alb
1 lingurita de Worchestershire (whew!) sauce
1 lingurita de curry (pudra)
1 catel mare de usturoi
3-4 picaturi de ulei de susan
1 lingurita de maghiran (marjoram)
1/4 lingurita de sare si un praf de piper.

Se amesteca toate ingredientele.
Se tavaleste carnea bine prin marinada si se lasa cel putin 3-4 ore sau peste noapte. Se insira pe bete (eu am pus cate 2 bete pentru ca a fost taiata prost carnea, nu era prea cubica, mai mult paralelipipedica si tine mai bine asa la intorsul pe gratar) si se pune la gratar (sau broilerul de la aragaz) cat mai aproape de foc, cam 20 de minute total, intorcandu-se din cand in cand. Se pot unge cu restul de marinada eventual. Deasemeni se pot alterna pe bete cu ceapa/rosii/ardei/gras/ciuperci, dupa preferinte. Eu nu de data asta dat fiind ca astepta un castron enorm cu salata verde, rosii, castraveti, avocado, ceapa verde, cu o vinegreta de lamaie.
Se pot servi cu orez simplu, sau daca exista prin cabinete alte ingrediente care ar fi cazul sa fie folosite, se poate prepara un...

Couscous cu patrunjel:
1 cana (250 gr) de pearl couscous (cunoscut si sub numele de israeli couscous)
3 linguri de unt
4 linguri de shallots (arpagic?) taiate marunt
3 linguri de pine nuts (pignoli sau ce alte nume au prin lume)
1 bat mic (sau 1/2 de bat mare) de scortisoara
1 foaie de dafin
1 1/4 cana de supa de pui
4 linguri de patrunjel proaspat tocat mai maricel (chiar si mai mult cui ii place)
sare si piper dupa gust

Intr-o lingura de unt topit si incins se prajesc usor pine nuts pana se auresc usor. Se scot pe o farfurioara si se topeste restul de unt in care se caleste un pic ceapa (shallots), pana cand e usor aurita. Se adauga couscous-ul si se caleste si el cam 5 minute, amestecand din cand in cand. Se adauga batul de scortisoara, foaia de dafin, supa de pui, se sareaza, se aduce la fiert, se da focul mic, se acopera si se fierbe cam 10 minute, pana cand se inmoaie si a absorbit tot lichidul. Se stinge focul. Se scoate foaia de dafin si scortisoara. Se adauga patrunjelul si pine nuts, se pipereaza si se serveste. (E bun si rece dupa parerea mea).

The City - Primul miros de ocean vara asta

Jones Beach, intr-o zi de lucru si dupa-amiaza tarziu... ce dragut sa nu fie inundata de oameni.

Food - Some of my favorite foods - Supe, capitolul I

Ieri am facut o ciorba de salata - grozava, o fac cu omleta (multa) si o mai si dreg cu un ou, si multa ceapa verde si patrunjel si nu poate lipsi un pic de costita. Si cu toate astea, pofta a fost mare.
In schimb, mananc aproape saptamanal o supa orientala - fie ea japoneza sau vietnameza. Nu prea ma omor cu cele chinezesti, au prea mult cornstarch in ele. Dintre preferatele mele: Canh Hai Long Vuong - sau mai simplu, Seafood and Vegetable Soup. (in poza)
O zeama de vita (des intalnita la supele vietnameze ca baza pentru multe supe si care nu e facuta doar din oase, ci din 3 feluri de carne plus ceapa intraga prajita pe gratar si alte legume si mirodenii) in care sunt cateva cubulete de rosii, cateva betigase de telina, teci de snow peas, ceapa verde si cateva frunze de varza chinezeasca, plus o abundenta de creveti, carne de crab (real, not fake), cateva felii de fish cake si cateva jumatati de fish balls, bucatele de sepie din belsug... si uite cum s-a umplut un castron suficient pentru 2 persoane (si asta e cel "small" - au si un "large" dar cred ca doar castronul e mai mare. ok, si poate cateva linguri de supa in plus, dar who cares? cea mica e mai mult decat de-ajuns) si e doar $7.50
Daca mai pui si cateva picaturi de Sriracha sauce, e si mai buna. (La fiecare masa e o tava cu sosuri pentru condimentarea mancarii dupa gust - Sriracha, plum, fish, chili sauce). Sriracha e bun de avut acasa pentru orice vrei sa condimentezi, merge si pe pizza.

Cealalta preferata de la vietnamezi este Pho (pronuntata cumva intre "fa" si "fo") care practic indica o supa cu taitei de orez. Sunt peste 10 feluri de pho, marea diferenta fiind carnea folosita. La vietnamezi pho e o supa care se mananca la micul dejun, la pranz sau la cina, dupa cum iti vine. E o masa in sine, rar mai e loc de altceva dupa un bol de pho. Deasemeni mi s-a spus ca pho ca in Vietnam nu se gaseste in State - si sursa e de incredere. Dar si asa e delicioasa, mai ales intr-o zi ploioasa - nu stiu de ce, dar nimic nu e mai bun decat un bol de pho cand ploua.
Preferata noastra e cea de vita cu de toate - sunt 6 feluri de carne de vita, incluzand si burta (taiata la fel de fin ca si taiteii) si tendon (mmmm...) Baza e aceeasi supa de vita cu ceva frunze care seamana cu spanacul (dar nu-s) si ceapa verde. La masa se prezinta cu o farfurioara cu bean sprouts, frunze de menta sau busuioc si lamaie - si-o asezoneaza fiecare dupa gust. In alt bol mic se pune plum sauce, dipping sauce pentru carne. Iarasi, chestie de gust. Un pho costa $4-5.
In NY cea mai buna supa cu seafood este la Nha Trang Centre (C-town, on Centre St. 1 short block from Canal), care fac si un pho decent si cel mai bun salt & pepper shrimp in oras. Ultima data cand am fost insa am incercat soft shell crabs pentru ca-s in sezon.
Pentru Pho mai mergem la Nam Son - 245 Grand St. - care deasemeni au niste shrimp spring rolls (triunghiulare) dementiale si de negasit in alte restaurante, sau un fel de tocana de vita (stewed beef cubes with bread - $4.50) care e cea mai buna varianta ce-am avut-o vreodata. In general, ambele restaurante sunt solide calitativ. (Supa de seafood la Nam Son e complet diferita decat la Nha Trang si a fost o mare dezamagire pentru noi. In acelasi fel cum tocana de vita de la Nam Som nu sufera comparatie.)
Si despre supele japoneze altadata.

Food - HD Mayan Chocolate

A venit caldura. In jur de 90 F azi. Vreme de inghetata. :)
Si desi imi place inghetata, sunt destul de pretentioasa. Mi-a placut inghetata in Italia, dar nici un gelato de aici nu m-a facut (inca) sa vreau sa repet experienta. Sper sa incerc cat de curand 2 locuri in NY de care se aude ca ar produce gelato aproape de original. Imi place inghetata turceasca (una din putinele chestii etnice care nu-s de gasit in NY). Imi place inghetata de la Mister Softee (textura si nu neaparat gustul). Imi place inghetata cremoasa, care nu ingheata tun si care e gata oricand sa ti se topeasca pe limba fara sa-ti inghete dintii. La inceputurile ei, Godiva era superba (pe vremea cand venea in cartonul oval), acum nu imi mai place deloc. Nu pot sa spun ca am vreo preferata in momentul asta, dar tot sper ca intr-o buna zi cineva, undeva va produce inghetata visurilor mele...

Pana atunci insa, mai incerc concoctii noi de la putinele firme care le consider macar consistente calitativ.
Nu ma innebunesc dupa inghetata de ciocolata, dar imi place. Si imi place scortisoara. Si cand am auzit de Mayan Chocolate de la Haagen-Dazs, descrisa fiind ca: "inspired by the original chocolate first created by ancient Mayans in 500 B.C., we blend finest cocoa beans with cinnamon to create this magical Mayan offering" - oh, well, a trebuit sa o incerc, nu? Mai ales ca am gasit-o la nesuferitul meu de supermarket de langa casa - si fara sa fie in sale, $3.79 a pop.

Verdictul? Hm. E ciocolatoasa, cremoasa, are scortisoara (care pare ca e amestecata cu chocolate fudge). DAR... e prea dulce pentru gustul meu. Si se topeste prea repede, insa nu uniform - marginile devin lichide in secunde, ceea ce e destul de deranjant. S-ar putea ca lui SO sa-i placa mai mult. Pisica a dat pass la resturile din cupa - si asta e capabila sa-ti intre in gura pentru inghetata. Oh, well.

Food - Wu Liang Ye Sichuan Restaurant

Cu locatii in Midtown si UES, unul din restaurantele chinezesti cu fetze de masa. Relativ ieftin (poate $2-3 mai mult decat preturi de Chinatown in locuri fara pretentii) si mancarea absolut delicioasa. Bucatari si proprietari sunt 2 frati si se pare ca mancarea este la fel de buna la toate cele trei locatii, indiferent unde decid ei sa gateasca in ziua respectiva.

Am inceput cu Scallion pancake, ca o clatita crocanta, prajita in ulei (mai mult decat suntem noi obisnuiti si totusi nu unsuroasa) si dumplings. Fiecare cu sosul ei - sosul pt dumplings destul de picant (unul din noi are toleranta mai mare la iuteala - guess who? - decat celalalt, dar ne-a placut amandoura).

Felurile principale au fost beef w/mushrooms and bamboo shots si bbq pork.

Barbeque Pork sunt de fapt cotlete de pork prajite (deep fried) cu un sos foarte asemanator celui de barbecue american, destul de gros si dulce. Avem aici 2 chestii care in principiu nu-mi plac: 1. deep frying si 2. dulce, dar a fost foarte bun. Eee, dar vita cu ciuperci a fost chiar chintesenta mancarii chinezesti - sosul fara prea mult cornstarch (alta chestie care nu-mi place la chinezeasca), usor si delicios, iar carnea superb frageda.
Pentru prima data mi se intampla sa desfac un fortune cookie si sa gasesc doar jumatate de biletel inauntru. Zicea ceva de "the others" - buhuhu...



Wu Liang Ye - 215 E 86th St (bet. 2nd & 3rd Ave) / 388 Lex Ave. (bet. 39th &40th St)/ 36 W 48th St, New York 10036
Bet. 5th & 6th Ave

Photos

Central Park at Bethesda Terrace