O alta zi, o alta excursie. Profit de vremea frumoasa si compania unei prietene la fel de doritoare de explorari ca si mine si ma duc haaat, depaaaarte, tocmai in sudul Brooklynului.
Brighton Beach, cu o istorie de aproape 150 de ani, intotdeauna competitoare a invecinatului Coney Island, a devenit renumita abia in anii '70 - ca rezidenta a imigrantilor rusi care au reusit sa paraseasca in masa sovietica uniune; poarta si porecla de "Mica Odessa", dupa orasul de origine al multora dintre primii-veniti.
Blocuri la plaja, care plaja e superba (de ce nu am descoperit-o pana acum? nu stiu) si aliniata cu terase. Un cartier intesat cu magazine rusesti, cu marfa ruseasca, de la mancare la pantofi si haine si cosmetice. Vanzatoare care nu vorbesc engleza mai deloc. Preturi mai mult decat rezonabile. Cred ca-si scot parleala cu preturile la restaurante, care au renumele de foarte scumpe - dar care deasemeni au programe artistice cu fete imbracate in 2 pene si 3 paiete. Exista un zvon chiar de fantani cu vodca. (kidding, asta am inventat-o eu dar sincer, nu mi s-ar parea imposibil).
Centrul comercial este Brighton Beach Avenue, intretaiata de mai multe Brighton Beach St. numerotate. Simplu. Nu se pierde nimeni. Esti pe BB Ave. cu BB 1 sau BB 5 - mai simplu de atat nu se poate. Pe Avenue, miriada de magazine.
Standuri de legume si fructe (calitativ bune, rusoaicele nu cumpara orice) la preturi cam jumatate comparat cu cele din cartierul meu, fara sa mai vorbim de Manhattan - doar un exemplu: visine la $2.49/lb - fata de $6.99 la piata de fermieri. Am luat ardei grasi rosii si galbeni, zmeura, mere verzi si rosii pitice, smochine verzi (carora le-am gasit o reteta chiar asta-seara, probabil o voi documenta) si o mana de visine care ma gandesc sa le fac visinata.
In fata unora din magazine, tarabe cu gogosi si pateuri. Umplute cu branza, gem, cartofi, varza si... altele. De toate formele si marimile, cu tot felul de aluaturi si foietaje.
Intrand in magazine e alta poveste. Am intrat doar in doua si sincer ne-a fost de-ajuns. Unul dintre ele, M&I International, m-a facut sa hiperventilez de parca veneam din Romania anilor '80:
salamuri si carnati de zeci de feluri (am gasit un sortiment de kielbasa (in poza, carnatul mai gros) dupa care ma topesc si care e greu de gasit), sangerete (de doua feluri, cu kasha sau fara, luat fara), pui afumat la preturi mai mici decat puiul proaspat la mine in cartier (c'mon, $1.99/lb pt. pulpe si $4.99 pentru piept???) si care este incredibil de fraged si gustos. Peste afumat, marinat, icre de toate culorile (ok, doar rosii si negre :P), cofetarie, macelarie, counter imens cu mancare gatita la preturi super-rezonabile si care arata si mirosea delicios, counter imens de branzeturi si lactate, iar in mijlocul magazinului, vrafuri de conservaraie (compot de zmeura si ciuperci de padure murate, anyone?) si un counter de paine caruia nici macar nu i-am aruncat o privire.
Am mancat la fata locului un peste prajit (gen cod) si cativa pestisori mai mici, o sarma imensa (care a plecat la pachet si a fost gustarea de mai tarziu - absolut delicioasa) si am gustat un pic dintr-un orez foarte interesant (cu morcov si ceea ce cred ca erau stafide? cu o vaga aroma de scortisoara? sau nucsoara?) si un cubulet de porc care parea facut la tava, cu un gust foarte asemanator pastramei. Foarte interesant.
Al doilea magazin: inafara de conserve turcesti, halva si rahat la cutii, gemuri si compoturi (care le gasesc langa casa in cea mai mare parte), pe lateralele magazinului sunt sertare mari cu tot felul de fructe uscate si confiate, seminte, rahat varsat, bomboane de toate felurile (tot varsate), ciocolati, condimente... Jeez, e ca pestera lui Ali Baba acolo.
Intr-un final am ajuns acasa cu 3 sacose arhipline cu... chestii. Si planuri sa mai vizitez si altadata.
Si-am incalecat pe-o sha... well, mai mult 4 metrouri schimbate, dar... asta e povestea mea pe ziua de azi.
pe drum
Acum 5 zile
5 comentarii:
Cum stii tu de sangerete..nu multi stiu, am tot intrebat aici, in capitala si nu prea se stie.:)
Cum sa nu stiu de sangerete??? :D
In primul rand, pe vremea cand eram copil si bunicii mei nu se mutasera inca la Bucuresti, era pregatit de bunicul de Ignat.
In al doilea rand, am trait vremuri cand sangeretele se gasea inca la alimentara.
Si in final, la mezelariile romano/sarbe de-aici in NY, se gaseste oricand. L-am mai gasit si Paris si St. Martin, dar aia e alta poveste. :)
Si serios, ma mira ca nu mai este produs. As fi putut sa jur ca l-am vazut in supermarket in Bucuresti.
Si sper ca nu incepe si in Ro trendul cu "nu mananc chestii cu ochi" si "ewwwww sange!!!"
Hahahahahahah!! Cred ca exista trendul deja, dar numai in anumite cercuri:)) Gasca mea iubeste mancarea, cu ochi, fara. Bun sa fie. Am mancat eu capra!! Si habar nu am avut ce carne este:))
Chiar m-ai facut sa rad la faza cu capra :D E chiar asa exotica???
Daca ziceai "picioare de broasca" sau "nutrie" mai intelegeam. Dar capra?! :))
stiam eu ca gasesc gogosi pe blogul tau
aia cu gogosile ai idee ce orar au? ca mi se facu pofta:)
Trimiteți un comentariu