Food - Falsa caprese

Insalata caprese a italienilor e pur si simplu rosie cu mozzarella, sare&piper, ulei de masline extra-virgin si busuioc. De obicei feliata frumos, rotund, si prezentata cu felii alternate de rosie si branza. Super, salata mea preferata vara.

Cineva (thank u, my friend) mi-a recomandat sa incerc branza Haloumi, o branza cipriota - si acum am o rezerva serioasa in casa. E o branza excelenta de topit (la cuptor sau saganaki ca la greci) iar gustul este intre mozzarella si branza noastra neaosa.

Deci aseara, cu una din minunatele rosii violete, am facut o caprese falsa. Sau branza cu rosii, daca mi-e permis.

Food - What summer is made of... part III

A inceput sezonul rosiilor heirloom - si nu numai - la piata de fermieri. Unii spun ca-s urate, altii (ca mine) gasesc frumusete in micile imperfectiuni, dar toata lumea cade de acord asupra faptului ca sunt deosebit de gustoase. Unele mai dulci, altele mai putin acide, fiecare are gustul ei dar toate sunt carnoase si zemoase si delicioase.
O mica selectie de Black Krim, Black Seaman, Guernsey Island (cred), Golden Beauty, Red Zebra si in spate, un ardei violet care fiind pitic pe langa cel galben, se ascunde rusinat.




Am auzit pareri cum ca porumbul romanesc este furajer. O fi, comparat cu cel bicolor (sau silvercorn) care nu are nevoie sa fie fiert mai mult de 2 minute. Cel din poza trebuie sa fie cel mai bun porumb care l-am mancat in viata mea - nu gasesc cuvinte sa descriu textura, pot doar sa spun ca a fost atat de dulce ca l-am considerat desert. Cu doar un strop de sare si o mangaiere de unt.

Unde am luat ardeii dadeau gratis o floarea soarelui (la sfarsitul zilei prefera sa scape de marfa nevanduta, reduc preturile, dau cadou la cumparatura si tot ce ramane se pune in saci de plastic si se aduna pentru bucatarii de binefacere). Am mai luat un manunchi de busuioc care se rasfata infoiat acum intr-o cana cu apa in bucatarie, mandru de cum miroase. Cand am terminat cumparaturile mi-am dorit sa fi avut un cos impletit in care sa-mi car bunataturile, sa scap de pungile de plastic asa de triviale.

Ei, vara-vara...

The City - Poate sa fie mai nebun de-atat?

225 de oameni s-au strans acum cateva zile sa joace o festa intr-un Home Depot (pentru cei ce nu stiu, e un magazin de materiale de constructii si decoratii pentru casa, nici nu are importanta de fapt, putea sa fie la fel de haios si intr-un supermarket). La acelasi moment, pentru 5 minute au inceput cu totii sa se miste in slow-motion, ca dupa alte 5 minute de comportament normal sa "inghete" pentru alte 5 minute.

ImprovEverywhere se ocupa cu genul asta de farse, una din cele mai tari petrecandu-se nu demult la un magazin de aparatura electronica. Daca aveti timp de citit un pic, merita. Multe poze si detalii pe website-ul lor.
Am zis cat de mult iubesc orasul asta de trazniti? e bine ca ma face si sa rad din cand in cand.

Thoughts - Random

Cum este posibil ca factura de curent sa fie cu $3 mai mult decat luna precedenta (de fapt, $6 pentru ca include si $3 creditul promis de ConEd) cand am stat 8 zile fara electricitate luna trecuta????

-------

M-am indragostit de un aparat de fotografiat - de fapt nu de aparat ci de pozele care le face. Aparatul e destul de mare si greu (humongous comparat cu Sony-ul T1 care il am, pana si Fuji-ul vechi e de 4 ori mai mic), are doar 5 megapixeli si cel mai important, nu-mi sta caru'n drum sa-mi iau alt aparat foto acum. Si ce mi-e teama cel mai mult, e ca daca mi-l iau acum, dupa cateva luni o sa-mi para rau ca a iesit ceva si mai bun si mai destept. Dar zau ca face poze su-peeeeer-beeeeee!!!!
(o.k., e Canon Powershot ).
Nu stiu cum sa fac sa-mi treaca de el, faptul ca am alte prioritati nu ajuta (exista carti de credit, nu?).
Si sincer, ce as vrea de fapt ar fi un Canon Rebel XT, dar de banii aia parca nu m-as indura...
Incerc sa ma pacalesc asteptand pana incep reducerile de sarbatori, poate functioneaza.

--------

Mi-e dor de Paris. Si vreau iar si in Caraibe. Trebuie sa joc la lotto.

The City - I don't like (cheese)burgers...

...dar acum vreo 2 veri s-a deschis The Shake Shack in Madison Square Park. Cu fanfare si reclame neplatite. Initiativa unui chef care are in grija 4 restaurante de renume, Shake Shack e un pic mai mult decat o toneta, serveste 3 feluri de burgers si 2 feluri de hot-dogs, plus o inghetata cremoasa (soft) care se cheama custard si care poate fi servita ca atare sau ca shakes (de unde numele).
Vorba a umblat repede despre calitatea carnii folosite pentru burger, despre cat de buna e inghetata (care la inceput exista doar in arome de ciocolata si vanilie), despre cum proiectul lui Meyer ofera studentilor de la o scoala locala de ospitalitate prilejul sa faca practica si cum un procentaj din incasari va fi donat pentru intretinerea parcului. Suna super, nu? Faptul ca sunt si mese si chiar luminite in copaci seara, adauga inca un plus.

Problema e ca nu-mi plac burgerii. Am incercat de vreo 3 ori, dar de fiecare data am tradus experienta prin "paine inmuiata cu un carton la mijloc si o frunza de salata ca sa distraga atentia de la gust la textura". S-a intamplat insa sa lucrez o vreme chiar peste drum de parc si cum in zona respectiva ofertele de mancare variaza intre McD/Subway/sandvichiuri de deli la suprapret si restaurante pentru care nu aveam timpul necesar, am incercat Shack-ul. Well... ce sa zic. Foarte bun. Proaspat, aromat (aroma de vita, yeap), gatit la fix - suficient de in sange cat sa curga sucurile delicioase si sa te faca sa regreti ca nu poti inhala tot si cat sa te faca sa nu-ti pese ca te manjesti... Fun. Cat am lucrat in zona am fost de cateva ori (record personal la burgeri). Am fost si vara trecuta probabil de vreo 2 ori. Si am zis sa mergem si vara asta macar o data - Shack-ul e deschis doar din martie pana in noiembrie.

Ei bine, coada era de cel putin 50 de persoane - nu stiu cat de bine se vede din poza, dar unde eram eu se termina coada. Din experientele trecute stiu ca o coada de 15-10 de persoane poate insemna o jumatate de ora usor. Bineinteles ca n-am stat, dar ma uimeste ambitia celor care asteapta la coada atat pentru un burger. Cat ar fi de bun, e un burger!!
Oh well, poate doar n-am avut chef in ziua aia de stat la coada.

Thoughts - Orasul in declin? part I

E ceva ce-mi sta de mult in ganduri, zilnic. Atat de pervers constant incat trebuie sa notez. NY-ul se schimba. S-a schimbat in rau in ultimii cativa ani, pe nesimtite, pana in ziua cand am realizat cat de mult s-a schimbat.
Nu, nu e de nerecunoscut. E inca acelasi oras, dar cu alte nuante. Si in adevarat spirit uman incerc sa descifrez de ce se intampla degradarea asta.

Acum cateva zile am citit undeva un post-racnet al cuiva care locuieste in Queens, un transplant recent de undeva de pe coasta de vest (postul a fost sters din pacate, se pare ca nu era PC, dar cu diligenta am gasit un reply care l-a copiat si deci atat timp cat asta nu e sters si el, poate fi citit aici. Si da, sunt de acord in mare parte si cu ce spune reply-ul - dar asta doar face situatia mai tragica). Se plange de multe si prima mea reactie a fost de indignare (ca si a multor altora care au citit postul) - pentru ca eu iubesc orasul asta asa cum e, "hey, this is the greatest city in the world". Dar cu multa amaraciune in suflet a trebuit sa recunosc ca majoritatea ofurilor persoanei respective sunt intemeiate, si mai mult: ma deranjeaza si pe mine.

Ce se intampla? Orasul e mai murdar, nu ca n-ar fi fost si pe vremea cand ii gaseam scuza "Oh well, 8 milioane de locuitori + 2 mil. de turisti". Lumea e mai nervoasa, mai trista, mai nesimtita, mai preocupata, mai rasista (da, da, in NY: din ce in ce mai mult aud discutii despre superioritatea indienilor fata de chinezi, a chinezilor fata de spanioli etc. etc - sunt atatea combinatii de te-apuca rasul/plansul). Ignorand datele oficiale ale primariei cum ca rata infractiunilor ramane aceeasi, incepe sa dispara increderea oarba ca sunt safe oriunde, la orice ora. E doar asa, un feeling - dar pe care aleg sa nu-l ignor.

Sa dau vina pe economie? Deja de cativa ani am observat preturile la mancare crescand, salariile scazand sau stagnand (ceea ce e la fel de grav), chiriile devenind uluitor absurde... Si asta poate sa duca la depresia psihica in masa care o observ? Are asta efect asupra comportamentului adolescentilor care-s prima sau a 2-a generatie de emigranti? De ce nu, daca are efect asupra tuturor...

Oricum, irelevant (poate) care-s cauzele. Fapt e ca se intampla si ma nemultumeste profund, ma doare, ma deranjeaza ca un cui in pantof. Nu vreau sa iau urma zecilor de mii care parasesc orasul, cel putin nu inca - in primul rand pentru ca nu vreau sa traiesc in alta parte, pentru multe motive. I love NY, I really, really do. Si ca in orice fucked up relationship, nu pleci pana cand nu devine insuportabil.

Food - Easy duck

Imi place mult ratza, dar intotdeauna am considerat ca e greu de gatit - sa o fierbi prima data, sau sa o tii zile intregi la frigider etc. Pana cand intr-o zi am dat de o reteta care mi s-a parut prea usoara sa nu o incerc. Ei bine, nu cred ca mai fac ratza altfel de-acum incolo. Poate fi servita cu sos (de vin, de portocala etc) sau simpla, oricum ar fi, va fi super-ultra-delicioasa. Nu e ea prea fotogenica, dar e tare buna.

Ratza la cuptor

3-4 linguri de sos soia
3 linguri de mustar
3 catei de usturoi (mai maricei, asa)
1 lingurita piper, 1 de sare, 1 de cimbru uscat

Se incalzeste cuptorul la 400F/200C.
Se curata ratza de grasimea excesiva din jurul cavitatii, se spala si se sterge cu servete. Se aseaza cu pieptul in sus intr-o tava cu gratar. Cu o furculita se inteapa pielea in mai multe locuri (cu atentie sa nu ajunga intepaturile pana in carne) - asta ajuta ca excesul de grasime de sub piele sa se scurga in timpul coacerii.
Se amesteca mustarul cu usturoiul intr-o ceasca. In alta ceasca se amesteca sarea cu piperul si cimbrul.
Se unge generos ratza cu sosul soia, apoi se unge cu amestecul de mustar. Se presara amestecul de sare pe ratza si in cavitate.
Se baga la cuptor pentru 45 de minute. Se intoarce ratza cu pieptul in jos pentru 30 de minute. Se intoarce din nou cu pieptul in sus si se mai tine la cuptor aprox. 15 min., pana cand se aureste frumos. Se transfera pe un platou si se serveste.
Este excelenta si rece.

Uhm... Grasimea din tava se trece printr-o sita si se foloseste la cartofi prajiti. Se poate pastra intr-un mic container la congelator.

The City - $3 recompensa

Azi am primit check-ul de la ConEd, rambursarea costului mancarii stricate.
Tot azi aflu ca desi politicienii (de cartier) cer ConEd-ului sa ne dea curent electric gratis pentru 3 luni, acesta considera ca se poate rascumpara cu $3 credit pe urmatoarea factura. Cine nu ma crede poate sa citeasca aici. $3??? Exista ceva mai ridicol de-atat? Nu ca am pretentii sa ne dea curent gratis 3 luni, desi nu zic ca nu mi-ar placea, dar $3??????
E de ras sau de plans?

Food - Oh my darling Ommegang

Nu suntem mari bautori, dar parca pe caldurile astea merge o bere.
Am ales (mai mult din intamplare decat din cunostinta de cauza) o bere superlativa - e ca un vin rosu in travesti. E ca o bere neagra care viseaza sa fie vin rosu. E tare. E frumoasa. E spumoasa. E buna.

Azi si maine ne topim la umbra, la aprox. 110-120 F (40 de grade C). Dupa aia cica se mai racoreste pentru cateva zile cam la 90si (30siceva). I still love summer. Mai sunt doar cateva saptamani de vara.