Asta a fost piftia mea - cand am fost luni la cumparaturi se terminase piftia si a ramas ca-mi tine una pentru miercuri cand ma duceam la magazinul de alaturi sa ridic si cozonacii. Doar ca au uitat sa-mi spuna ca inchid foarte devreme (inainte de 3 pm cand am ajuns eu). Deci, nema piftie.
Dar a fost caltabos (consumat cu covrigi uscati), salata de boeuf si sarmale - care au fost inspirate de reteta lui RAR pentru sarmale muntenesti. Adica in umplutura am pus pasta de ardei si un pic de morcov dar prin razatoarea mica. Ah, si vin alb. Varza a avut foile groaznic de groase si m-am chinuit cu rulatul dar se pare ca le-am facut trainice - au rezistat la peste 7 ore de cuptor la foc mic. Se topesc in gura, cum se zice.
Si pe langa cozonac (presupus cu nuca, dar in timpurile astea se pare ca nuca e doar o idee), m-am incumetat sa fac un Bouche de Noel, sau buturuga daca vreti pe romaneste, traditional de Craciun in Francia. Intotdeauna mi-am dorit sa incerc si iata anul asta m-am incumetat.
Reteta este inspirata de
Ladurée de Paris si e practic ciocolata, oua, zahar si frisca nebatuta. O prajitura extrem de buna dar nu usoara.
Vinul a fost un Cotes des Ventoux 2006, un rosu cu multa personalitate si chiar un chilipir la sub $10. Incep sa ador vinurile franceze, inca nu am dat de unul care sa dezamageasca - din contra, mai intotdeauna au depasit asteptarile.
Ca sa ne mai treaca greata de la atatea luminite si decoratii :)
M-am indragostit de Lahmacun, un fel de pizza cu miel tocat, aromat cu mirodenii si ierburi, totul proaspat si picant atat cat trebuie. Dureaza cateva minute sa intinda foaia subtire ca o foita de napolitana si sa o coaca brief. Un Lahmacun (sau doua ;) ) si un ayran, si gata masa. 
Kebab-ul de miel e si el favorit, mereu fraged. Si nici gyro-ul nu e de lepadat. Si dupa cum se vede, sunt si ieftine.
