Mic ghid de calatorie - partea IX - food III

Ziua 3 - SoHo, Chinatown, Little Italy

Daca incepi ziua in SoHo, Balthazar Bakery 80 Spring St. e o mica-mica patiserie adiacenta restaurantului Balthazar (unde daca nu ai facut rezervari cu 3 luni inainte nu prea ai sanse pentru o masa libera decat poate la micul dejun). Nu are mese (este exact atat cat se vede in poza) dar afara sunt 2 banci (rare in SoHo) iar Starbucks este la coltul strazii.

Altfel, mai mergi un block si la 55 Spring St. este Ceci-Cela Bakery, o cofetarie pe stil francez care in spate are cateva mese, charmant. Croissant, pateuri, tot felul de tarte si prajituri, una din patiseriile mele preferate in oras.

Pentru pranz, bineinteles ca recomand Chinatown. Cateva preferate ale mele sunt: NY Noodletown* (ultimul post despre ei) 28 Bowery la Bayard (deschisi pana la 4 dimineata, un + in NYC). Mergem acolo de cativa ani si nu au dezamagit niciodata. Recs: supa cu wonton de creveti, supa cu rata si wonton, salt baked seafood combo, beef with flowering chives, wide noodles with seafood with vegetables... cam orice am incercat a fost super insa. Pana si beef cu broccoli, mancare care o gasesti in orice take-out place, aici e fenomenal. ~$20/pers.

Prima mea alegere in C-town insa este prea-iubitul meu vietnamez Nha Trang Centre* 148 Centre St. Merg acolo atat de des incat uit sa mai fac si poze noi. Supa de "seafood and vegetables" ramane favorita, pho-ul cu vita, iar cu cei ce i-am dus pe-acolo si "hot and sour fish soup" a avut succes (foarte asemanatoare la gust cu ciorba noastra de peste, desi este cu somon, are ananas si tulpina de taro - mici diferente, you know). Felul doi, recomand "bbq pork", "crispy squid" (fanta-bulous), "salt&pepper shrimp", "curry squid", "beef cubes with spices". ~$15/pers.

Alt loc pe care il iubesc este Dim-Sum Go-Go*. Tot ce e in poze, iar vara au niste "sesame glass noodles with cucumber" care sunt fantastic de bune si racoritoare. Intre $1.75 si $4.95 pe farfurie si $10-20 de pe meniul mare, depinde total de cat iti e de foame, dar in mare parte $20/pers ar trebui sa fie foarte de ajuns.

Tot Dim Sum, unul din cele mai vechi restaurante chinezesti din NY, Nom Wah Tea Parlor. Situat pe o strada cu o istorie interesanta (chit ca sangeroasa), renovat in 2011 dar cu caracterul ramas intact, ofera dim sum care nu e rau deloc. Dar deloc :)

Ar mai fi Nyonya - 194 Grand St (intre Mott & Mulberry St, in capatul de nord al lui Little Italy). Absolut de incercat roti canai si fac un pui cu usturoi incredibil. Si beef rendang, un peste intreg la abur cu ghimbir si ceapa verde de te lingi pe degete, sau fried pearl noodles. ~$20/pers.

Pentru cei mai putin aventurosi, la 138 Mott St. vezi vedea un magazin de bijuterii/cristaluri - intrati inauntru si in spate se afla Banh Mi Saigon. Luati-va un Banh Mi si veti fi mai mult decat multumiti, garantez. $3.75-4.50 (incearca pe cel cu porc ;) )

In Little Italy, pentru espresso Napoli Cafe - 130 Mulberry colt cu Hester St. sau La bella Ferrara la 110 Mulberry St., ambele fac espresso foarte bun iar cea din urma are ceva deserturi foarte original italienesti (a nu se confunda La bella Ferrara cu Ferrara Bakery & Cafe care este pe Grand St chiar peste drum de Nyonya - selectie mult mai mare aici dar si mai turistica si dupa mine, deserturile au devenit prea... "fabricate in masa").

Partea a X-a (si ultima)

Mic ghid de calatorie - partea VIII - food II

Ziua 2, Empire State Building - Flatiron - E&W Village

Langa Empire State Building, Mad for Chicken (fost Bon Chon*) 314 5th Ave, la etajul 2,(intre 31st St & 32nd St). (Re)Citeste ce am scris ca sa nu ma repet inutil. Aprox. $20+/pers. Deasemeni, s-a deschis un Bon Chon si un Kyochon (aceeasi marie cu alta palarie) pe partea cealalta a strazii, imposibil sa nu le vezi.
Bon Chon este absolut delicios iar localul este simplu insa modern, si totusi, pentru pranz (m-as intoarce insa pentru dinner) parca mai curand te-as lasa sa cobori pana la 23rd St.:

Shake Shack* - Madison Square Park.
Recomand locul asta ca pe o experienta NY-eza. Shroom burger-ul este absolut demential (il iubesc din ce in ce mai tare) iar frozen custard-ul asemenea. Un burger, cartofi prajiti si inghetata ~ $15. De asemeni au si hot-dogs, foarte buni si ei. Asta in caz ca nu vrei sa ma asculti (heh! cine pierde?) si sa incerci the Shroom Burger. Daca vrei neaparat carne, ia un Shack Stack - are un burger de vita si un Shroom burger.
(Intre timp au deschis mai multe locatii, UWS - UES - Times Sq)

La Union Square, Saigon Grill 91 University Pl. intre 11th & 12th St. Recomand crystal dumplings cu creveti si crapul crocant ("Ca Chien (Whole Sea Bass)- crispy fish" pe meniu), dar tot ce am incercat la ei a fost bun. In functie de ce comanzi, intre $15-25+/pers.

In zona Astor Place, Yakitori Taisho* 5 St. Marks Place (intre 2nd & 3rd Ave) - despre care am scris nu o data, ci de doua ori.
Pe mica straduta s-au deschis o multime de localuri mai mult sau mai putin japoneze, multe sunt foarte decente.

In W. Village cauta Yatagan Kebab House, n-ai sa regreti. 104 MacDougal St. $5 pentru un doner kebab sanatos. Deschis pana tarziu, in caz ca te opresti in vreun bar si ti-e foame inainte sa o iei spre casa.
Din pacate, Yatagan a inchis. Peste drum insa a deschis Artichoke Basile Pizza, care este foarte faina (si asta vine de la cineva care nu prea le are cu painea gadilata). O felie de pizza cu artichoke e imensa, dar cred ca lasa loc si de un patrat destul de mic de pizza siciliana. Ambele superbe. Artichoke are inca 2 locatii, una langa High Line (si singura care are mese cu servire) la 10th ave cu 17th st, iar una pe 14th st intre 1st & 2nd Ave.

John's Pizza - 278 Bleecker St (intre Jones St & Morton St). Poate nu cea mai buna pizza dar una din cele mai bune. Crusta subtire. Merita banii (si eventual asteptarea pentru o masa). Sub $20 pentru o pizza mare (mai mult decat de ajuns pentru 2 persoane). Nu mai este cea mai buna pizza din oras, din fericire s-au deschis mai multe locatii cu pizza mai autentic italiana (mai ales napolitana) dar John's ramane una din cele mai bune pizze NY-eze.

Peste drum de John's este Keste Pizza, una din cele pizze napolitane mai sus mentionate. De obicei e coada pt o masa.

Pe aceeasi strada, cateva usi mai sus este Murray's cheese, un imperiu al branzei. Aud ca fac si sandvisuri foarte bune (vand si ceva mezeluri, totul foarte buna calitate si gourmet)

Un pic inafara traseului, in Lower East Side, Katz's Deli* 205 E. Houston St. (colt cu Ludlow St). Absolut, trebuie neaparat. Ia un taxi sau metroul F sau V (statia 2nd Ave/Houston St) daca iti sunt in drum. ~$20/pers. pentru un sandwich (urias, ca cel din poza) si cartofi prajiti. Eventual o soda. Au multe pe meniu dar nici nu te gandi sa iei altceva decat pastrami, macar la prima vizita. Promit ca nu-ti va parea rau.

Moishe's Bake Shop - 2nd Ave. intre 6th si 7th St. - ca tot a venit vorba de mancare evreiasca, Moishe's este o patiserie fantastica. Strudel cu mere, branza, mac - se vand la cantar, babka, rugelach... O incantare. Bun si pentru micul dejun de a 2-a zi. Dat fiind ca e kosher, e inchis de vineri inainte de apusul soarelui pana duminica dis-de-dimineata.

Ar mai fi Momofuku Ssam - 207 2nd Ave. (la 13th St.) care este o experienta interesanta in E. Village. ~$40/pers.

Tot in E. Village, alta experienta unica: Crif Dogs - 113 St. Marks Pl. Nu este hot-dog-ul obisnuit ("dirty water dog" de la vendorii de pe strada) nici absolut superbul (in simplicitatea lui) si absolut NY hot dog de la Gray's Papaya - 402 6th Ave. in W. Village, ca tot veni vorba. Crif Dogs sunt o monstruozitate curioasa, hot dogs prajiti (deep-fried, uneori chiar infasurati inainte in costita) si cu toppings care mai de care mai delicioase. ~$5/pers., + daca decizi ca trebuie sa faci un atac de cord si incerci si chili-cheese fries.
In cabina telefonica din incinta este intrarea la un bar foarte dragut, intim si care prepara cocktailuri delicioase (si masculine) - PDT (a.k.a. Please Don't Tell).

As putea sa continui, dar cred ca e de ajuns. Prea multe optiuni face sa fie alegerea mai grea :D
Voi mai adauga cate ceva daca imi amintesc cumva-ceva care consider ca trebuie neaparat sa fie pe lista.

Partea a IX-a

Mic ghid de calatorie - partea VII - food I

Nu stiu exact numarul de restaurante din Manhattan. MenuPages, site-ul care reda meniurile multora dintre ele, spune ca are pe lista 6882 de restaurante (nu include deli-uri, salad-bars sau fast-food). Stiu sigur ca sunt restaurante al caror meniu nu-l au postat, dar nu pot aproxima cam cate lipsesc.

Oricum, ce vreau sa spun este ca numarul posibilitatilor este incredibil. Departe de a fi incercat 1 procent din ce are NY-ul de oferit, incerc sa fac cateva recomandari in baza experientelor proprii si, in mai mica parte, din auzite din surse demne de incredere. Sunt multe locuri pe care vreau sa le incerc, o lista intreaga, problema insa este ca suntem mereu atrasi de cele deja incercate - pentru ca sunt prea bune sa le dai la o parte. Acestea sunt cele ce vor avea un * - semn ca le recomand cu multa caldura si despre care banuiesc ca nu vor dezamagi. Pentru mine (cred ca stiti deja) mancarea e importanta si detest sa iau "plasa" si sa pierd timp, bani si sa-mi si ofensez gustul cu orice este doar "mancabil" sau sub. Pentru ca, din pacate, mare parte din numarul imens de restaurante nu ofera nimic mai mult decat "mancabil".

Micul dejun pentru NY-eri e de obicei un bagel sau un pateu si o cafea. Sunt foarte usor de gasit oriunde se vinde mancare sau cafea, se vand simple sau taiate in jumatate, date cu unt sau cream cheese (la randul ei, simpla sau cu arome).
Promit un post despre bagel si bialys cat de curand - e demult planuit.
Sa nu va feriti de micile tonete argintii pe care le veti vedea pe strada peste tot in oras cam pana pe la 11 a.m. - au furnizori buni si produsele sunt proaspete. Unele din cele mai bune bialys in oras sunt la tonetele astea.
Nu-s cele mai bune posibile, dar din ce aud de la cei care viziteaza, cel mai rau bagel in NYC este mai bun cu mult decat cele din restul Statelor Unite. In general, pe continentul american probabil ca doar Montrealul ne bate la bagels - desi bagelul de Montreal e alt animal (e mai apropiat de covrigul nostru).
Cafeaua... personal prefer Starbucks daca nu e prin apropiere o cafenea adevarata - ca de exemplu, Joe the art of coffee (din pacate, cu doar 4 locatii in tot Manhattan-ul iar Starbucks-ul la fiecare colt... e de inteles de ce unul are mai multi clienti decat celalalt).
Daca sunteti genul pentru care micul dejun este cea mai importanta masa a zilei, multe restaurante servesc atat micul dejun cat si brunch (nici lunch, nici breakfast, ci un pic din amandoua). Daca tineti mult la mancare (si banii din buzunar) si vreti recomandari, nu va sfiiti sa intrebati.

La fel daca vreti recomandari pentru restaurante mai scumpe. Tot ce voi scrie aici va fi sub $20-25/persoana (daca nu mentionez altfel - voi incerca sa aproximez costul per persoana oricum).

{Foarte posibil sa fac update listelor daca realizez ca am omis vreo minunatie.]

Ziua 1 - Midtown

Zona preponderent de birouri (si/sau locatari extrem de bogati, pentru care exista o multitudine de restaurante excelente si scumpe la fel de extrem). Saraca in optiuni, dar nu imposibil sa gasesti locuri de popas bune.

Bouchon Bakery* - Time Warner Center@Columbus Circle, etajul 3 - pentru micul dejun, nimic mai perfect. Este la coltul de sud-west al Central Park-ului. Tot ce vand este perfect si superb - ca o adevarata casa de patiserie parisiana. $10/pers. Posibil mai mult daca nu te poti abtine :D

Tina's Cuban* - 56th St intre 5th si 6th Ave. - cubanez, fast-food. Recomand sandwich-ul cubano, unul din cele mai bune in oras. Este un sandwich cald, la presa, cu sunca (gen de Praga), castraveciori murati, cascaval, porc la cuptor, mustar si unt. Sub $10/pers.

Menchanko-Tei* - 131 E 55th St. (langa 6th Ave.) - japonez, ramen house
- supele despre care am scris, sunt un lunch satios dar usor. Aprox. $10/pers. La dinner au "tapas", mici gustari delicioase care completeaza supa.

Sushiya* - 28 W 56th St (intre 5th si 6th Ave.) - japonez, sushi
- sushi, sashimi - din cate am incercat, cea mai buna calitate la un pret rezonabil. Aprox. $25(posibil +)/pers.

Magnolia Bakery*, 1240 6th Ave. (a.k.a. Avenue of Americas) in spatele lui Rockefeller Center - desert
- cupcakes, banana pudding... american classics. Daca au Red Velvet cupcakes nu sta pe ganduri.

Alte locuri pe 5th Ave. in caz ca esti foarte-foarte obosit si nu vrei sa mai faci un pas in plus. Sau daca ai ignorat cele mai de sus si-acum ti-e foame.

Rockefeller Center are un food-court la subsol. Bouchon Bakery este o patiserie frantuzeasca foarte buna. Chipotle este o optiune ieftina si nu neaparat rea - salata cu carnitas + guacamole e ce iau de obicei - este mancare mexicana americanizata (nici macar tex-mex n-as numi-o) cu ingrediente destul de proaspete si bune.
Tri Tip Grill este are roast beef si nu numai, in forma de sandvis sau salata. De asemeni un " 'wichcraft" cu sandvisuri proaspete cu ingrediente gourmet.

Grand Central. Are cateva restaurante foarte bune si destul de scumpe (Cipriani Dolci, Masa, Metrazur, Oyster Bar&Restaurant) iar la subsol un food court unde, sa fiu sincera, mi-a fost foarte greu sa gasesc ceva sa mananc. Sandwich-uri de duzina tinute la frigider, supe la cazan si alte pseudo-mancaruri. (later edit: aud ca s-au imbunatatit ofertele...)

Magazinul Saks are 3 restaurante, 2 dintre ele mai casual, la etajele 2 si 5. Posibil lunch in jur de $20 cu vedere superba la Rockefeller Center. Majoritatea banilor o face vederea.
Totusi, la etajul 8 este un bar de ciocolata englezesc, Charbonnel & Walker, absolut decadent. $5 pentru o ciocolata fierbinte, $3-5 pentru o cafea. Nu are vedere. :D
Toate inchid la 18:30 (magazinul inchide la 20 insa).

Am auzit nu o singura data "abia astept sa vin la NY sa mananc pretzel" - afirmatie care ma cam lasa masca. NY-ul nu a fost niciodata cunoscut pentru pretzel, nu stiu de unde vine ideea asta, o fi fost prin filme. Nu manca pretzel de la vanzatorii de strada decat daca vrei sa te sinucizi prin innecare. Nu glumesc. Sunt uscati (nu vechi, ci uscati), au gust si textura de carton. Incearca insa alunele dulci daca vrei, nu-s rele.
Daca insa dati pe undeva de un truck, stand, sau in Village de magazinul lor, Sigmund Pretzel merita fiecare penny din cei $3.

Nu manca in Times Square decat daca nu-ti pasa (desi si asta se imbunatateste in oferte pe zi ce trece - Shake Shack a deschis de curand acolo). Mai bine ia un taxi, autobuz, metrou si mergi la unul din restul locurilor despre care am scris deja sau o sa scriu... curand. Poate chiar maine, sper.
Later edit: s-au deschis cateva locuri bunicele in zona (2011) dar pana la investigari personale raman la Shake Shack.

Partea a VIII-a

Mic ghid de calatorie - partea VI

Day 5

Incepe ziua downtown, in zona ce se numeste The Civic Center.
Pe Broadway vei vedea City Hall, cea mai veche primarie din Statele Unite care si-a pastrat functia guvernamentala.

Peste drum, Woolworth Building - care din pacate nu mai poate fi vizitata decat scurt in holul de la intrare (iar fotografiatul este interzis), una din cele mai extraordinar ornate cladiri din oras (stilul este French Empire). Merita o privire furisa, atat cat se poate, chit ca o faci de afara, prin geam.

Un pic mai jos pe Broadway, St. Paul's Chapel este o mica bisericuta ce dateaza din 1766, parte din Trinity Church (care se afla la cateva strazi distanta). Nu este extraordinar decorata dar este gazda memorialului tristei zile de septembrie 11, 2001. Scapata fara un geam spart in ciuda faptului ca se afla in umbra Gemenilor (dealtfel in istoria ei a scapat intreaga multor pericole), capela a devenit din primul moment dupa tragica intamplare, locul de odihna si refugiu al voluntarilor ce lucrau in daramaturi. Da-ti cateva minute si intra, sufletul poate iti va plange un pic dar in acelasi timp iti va da speranta in rasa umana.

In spatele capelei se afla locul unde a existat World Trade Center. Lucrarile de reconstruire au inceput dar la momentul asta se afla tot in stadiul de fundatie, asa ca nu prea ai ce vedea, decat o mare gaura. Incearca sa-ti imaginezi (daca poti) imensitatea fostelor cladiri (erau cam de 3 ori mai inalte decat cea mai inalta cladire ce a supravietuit in jurul lor).

Pe Cortland St. intre Church si Broadway vei vedea un imens magazin ce se numeste Century 21. Daca ai timp de cumparaturi, e locul unde gasesti haine de ne-firma si de firma la preturi rezonabile. In ultimii ani (probabil datorat faptului ca magazinul nu mai este un secret) este oarecum "hit and miss", dar oricum ramane interesant. Raionul de pantofi are intrarea pe Broadway si ofera 2 etaje de incaltari pentru toata familia, de la slapi la cizme.

Coboara in sud pe Broadway pana la Wall St. si viziteaza Trinity Church care si-a inceput istoria ca o mica bisericuta in 1698. De atunci a cazut prada focului si iernilor grele si a fost reconstruita de inca 2 ori, ultima data in 1846. Este gazda multor concerte de muzica corala, contemporana si clasica.

De aici, mergi cateva minute pana la 1 Bowling Green, unde vei vedea U.S. Custom House. Dateaza din 1907 si este construita in stilul Beaux-Arts. Printre alte functii oficiale, gazduieste Muzeul Amero-Indian.

In apropiere se afla South Ferry de unde poti lua un vapor care sa te treaca apa in Staten Island (gratis, trece pe langa doamna Liberty, dureaza 25 de minute one-way - deci daca nu te-ai plimbat cu vaporasul ieri la Pier 17 ai alta ocazie acum). De mentionat ca odata ce ajungi in Staten Island va trebui sa te dai jos din vas si sa astepti imbarcarea pentru cel ce pleaca spre Manhattan, dar de obicei intervalul de timp nu este mai lung de 20 de minute.
Intre mai 31 si octombrie 5 de vineri pana duminica, o a 2-a linie de ferry te duce pe Governor's Island in 7 minute (deasemeni gratis) - care nu numai ca ofera ocazia unei dupa-amieze relaxante si cu vedere superba la profilul coltului de sus al Manhattanului, dar de anul trecut a inceput sa gazduiasca in week-ends foarte interesante evenimente culturale (sculptura, spectacole). Ai putea petrece lejer o jumatate de zi pe insula - care de altfel este incarcata de istorie.

Acum, daca iti planifici un pic timpul zilei asteia, s-ar putea sa ai ocazia sa prinzi un apus superb de soare in timp ce te plimbi prin Battery Park City.

Partea a VII-a

Mic ghid de calatorie - partea V

Day 4*

Incepe ziua in Wall St. - linia de metrou 2 sau 3 te va duce acolo. Atractia principala este desigur, New York Stock Exchange, scaunul papal al banului. No, really - e o cladire superba.

La 26 Wall St. este Federal Hall, care nu numai ca e o cladire interesanta dar si cu importanta istorica deosebita: aici Washington a fost inaugurat ca presedinte in 1789 si unde The Bill of Rights a fost semnata.

Mergi un pic nord pe Water (sau Front) St. si fa o dreapta pe Fulton St. Aici este South St. Seaport/Pier 17, care contine Muzeul maritim, expozitia Bodies si un mic mall. Poti sta la apa (East River) fie pe promenada din spatele mall-ului, fie la ultimul etaj al mall-ului (unde au chaise-longue-uri) si admira Brooklyn-ul pe partea cealalta (The River Cafe si Fulton Ferry), poti vizita barca Peking (1911) sau pe Ambrose (1908) sau poti lua un vaporas care sa te plimbe o ora in jurul varfului cel mai de sud al Manhattanului. S-a scumpit ingrozitor in ultimii ani, acum vad ca e $27 de persoana, dar eu cred ca merita. Vei trece pe langa statuia Libertatii, suficient de aproape sa-i vezi toate faldurile si ridurile, apoi pe Hudson River in sus pe langa Battery Park si inapoi, cu o mica bucla sub Brooklyn Bridge la intoarcere.

De aici ai doua optiuni: poti lua un Water Taxi care te trece apa la Fulton Ferry - capatul din Brooklyn al podului - dupa care poti trece Brooklyn Bridge cu piciorul inapoi in Manhattan, sau invers - treci cu piciorul pana in Brooklyn si de acolo ori iei un metrou inapoi, ori Water Taxi. Personal as alege varianta din urma.

Si cam asta ar fi de-ajuns pe ziua de azi. Nu pare mult, dar e destul - te asigur. Daca insa la sfarsitul zilei nu esti de acord cu mine, feel free sa te opresti in oras la un bar, o cafenea. Pai nu?

*in functie de vreme, s-ar putea sa ai nevoie de un pulover extra in geanta. De obicei e curent (deci cateva grade mai frig) pe si pe langa apa.

Partea a VI-a

Mic ghid de calatorie - partea IV

Day 3

Azi iti dau un traseu mai usor in caz ca ieri nu te-au tinut picioarele (am eu asa, o banuiala) si nu ai reusit sa vezi West Village. Daca e asa, incepi de-acolo. Apoi coboara pe 6th Ave. pana la Spring St. si fa stanga pana la Broadway.

Daca insa ai terminat ziua eroic, incepe pe cea de azi in SoHo - despre care am scris cate ceva aici. Mergi pe Broadway de la Houston* (si mai zic odata, aici se pronunta "hauston" si nu "hiuston") in nord, pe Prince si Spring St. de-o parte (pana la Lafayette) si alta a lui (pana la West Broadway - da, exista si un W. Broadway, am zis ca NY-ul e facut special sa nedumereasca turistii :D - l-ai traversat daca ai venit de la 6th Ave.). N-ar trebui sa dureze mai mult de o ora, o ora jumatate - asta daca nu te opresti pentru mic dejun sau pranz, sau daca rezisti sa nu intri in magazine si galerii de arta. Aici este si Uniqlo, magazinul unde il poti vizita pe wakamaru.

Mergand in jos (sud) pe Broadway, in 5 minute te gasesti pe Canal St., artera principala din Chinatown. Chiar inainte de Canal vei vedea pe partea dreapta Pearl River Mart - intra un pic, e un magazin fantastic. Dupa, fa o stanga pe Canal St. si I dare you sa nu te opresti sa casti gura ici si colo. Desi multe din magazine au fost inchise de catre Politie in ultimele luni (vindeau falsuri atat de bune), multe au ramas. Acestea vand copii :D e mare diferenta, cica.

[Mai mult ca sigur ca vei fi intrebat cel putin odata (sau vei auzi "strigarea") daca vrei Prada, Gucci, Chanel etc. Daca esti aventuros si vei urma persoana, vei fi condus cateva magazine sau chiar strazi mai incolo, unde in depozitul vreunui magazin iti vor arata marfa falsa la preturi adevarate. Faci asta pe raspunderea ta, eu nu iti recomand - mai mult din punct de vedere etic, nu ca mi-ar fi teama pentru teshchereaua ta. Geanta aia pe care o sa dai $100-150 este falsa si tu stii asta, chit ca e doar 10% din pretul marfii adevarate. Treaba ta, zic. Si-atat, sa nu zici ca n-ai stiut.]

Dupa cateva strazi vei vedea, la Mulberry St. pe stanga, semnul de Little Italy. Daca tot esti binevenit, fa o stanga si plimba-te cele 2 blocks care au mai ramas din candva un falnic cartier, acum pe cale de disparitie. Mai tarziu, daca decizi sa iei masa in Chinatown, revino aici pentru desert si un espresso meserias. (Cu tarie iti recomand sa nu mananci in Little Italy, din pacate mancarea este in cel mai bun caz mediocra. NU este locul pentru mancare italiana, din pacate, exista optiuni mult mai interesante in oras. Cofetariile le recomand insa. Iar daca insisti sa nu mananci chinezeste, vietnamez, Hong-Kongonez, o sa-ti dau optiunea de carne si cartofi prajiti. Putintica rabdare. ;)

Peste drum de Canal St. se intinde Chinatown - Canal St. a fost doar periferia, doar o parere a ceea ce inseamna orasul chinez. Exploreaza. Ia-o pe stradute si intra in magazinele care te atrag - daca te atrag. Pentru mine e ca o excursie intr-alta tara, ador C-town. Ia-ti de-aici tricouri cu I *heart* NY daca asa simti (sunt cele mai bune preturi si cea mai mare varietate).

Now. Go for dinner and that espresso.

*Fapt probabil nefolositor - Houston St. aici este impartit in W si E de catre Broadway, caci 5th Ave. s-a terminat (incepe de fapt - si merge nord) la Washington Sq. Park.

Partea a V-a

Mic ghid de calatorie - partea III

Day 2
Incepe ziua la Empire State Building. Daca vrei sa urci in varf, aloca cel putin 2-3 ore - este o productie intreaga, cozi si schimbari de lifturi. Poti sa alegi sa te opresti la etajul 86 sau poti merge in continuare pana la 102. Si da, merita - zic eu. Dar e alegerea ta daca vrei sa sacrifici cateva ore si sa urci all the way up sau sa fi ales sa vezi orasul de sus de pe Top of the Rock.

Cateva lucruri interesante despre ESB - a fost construita in mai putin de un an si jumatate (pare imposibil cand te uiti la ea de-aproape). Pretul pentru vizita depinde de etajul unde vrei sa te opresti si aud zvonuri ca poti evita cozile platind un bonus.
Desi folosita pentru birouri (Tarom-ul are birourile acolo printre multi altii), este una din cele mai vizitate cladiri din lume - si odata ce ajungi sus, o sa intelegi de ce: ofera o vedere incredibila asupra orasului.
Luminile din varf sunt colorate diferit dupa un program care poate fi gasit pe site-ul ESB si fiecare set de culori are o semnificatie.
Este mereu confundata de turisti cu Chrysler Building. Adevarat ca ambele sunt Art Deco in stil, dar totusi... sunt diferite.
La etajul 2 este New York Skyride - o mica sala cu scaune foarte confortabile care ofera un zbor simulat deasupra orasului. Personal, il gasesc amuzant si daca tot ai pierdut atata timp in ESB, de ce nu?

Dupa atata ameteala, coboara pe 5th Ave. pana la 23rd St. - cu piciorul, cam 15 minute dar nimic foarte interesant pe drum, asa ca poti sa iei un autobuz (M2, M3 sau M5) pentru cateva statii pana la 24th St. (cred ca acolo opreste - anyway, cand vezi un parc in stanga, coboara la urmatoarea LOL). Aici este Flatiron Building care merita sa fie vazuta (mai ales daca nu esti din Chicago sau Atlanta, care au si ele cladiri similare - "similare" fiind cuvantul cheie, eu zic ca merita vazuta oricum). Mai important, in stanga este Madison Square Park (a nu se confunda cu Madison Square Garden care este o sala pentru evenimente si care este la 34th St. si 7th Ave.), mic si dragut si pe care il recomand pentru pauza de pranz (nu ti-e foame deja?). Voi reveni asupra subiectului la capitolul mancare.

De-aici, o mica plimbare pe Broadway spre Union Square Park. In drum, pe la 19th St. remarca magazinul ABC Carpet and Home - foarte deosebit in felul lui. Intra macar un pic la parter si daca nu iti place, esti liber sa pleci oricand. Dar daca iti plac antichitatile, lucrurile facute de mana sau ai vreo pasiune pentru lucruri de casa in general, esti in pericol sa petreci cateva ore in magazinul asta.

In ultimele luni in partea de nord a parcului se repara pavajul, insa foarte probabil pana in primavara vor termina si atunci, daca e luni, miercuri, vineri sau sambata o sa vezi piata de fermieri atat de draga mie.
In partea de sud, mai mereu se intampla cate un moment artistic (mai mult sau mai putin) sau pur si simplu, foarte-foarte mult people watching.

Continua in jos pe Broadway si fa o stanga la Astor Place. Vei vedea o sculptura in forma de cub - "the Alamo" - si daca ai chef sa o invartesti o tura, have fun. Daca nu, treci strada si plimba-te un pic pe St. Marks si strazile din-prejur. Observa atmosfera pana cand esti gata sa traversezi orasul si sa treci in Greenwich Village (tip local: referit de cele mai multe ori ca "the Village" - cand auzi denumirea asta, e vorba de West Village. East Village este mereu referit ca atare).
Daca inca te tin picioarele, ia-o pe 4th St. si mergi vest. Curand vei trece pe langa Washington Sq. Park (avem si noi Arcul nostru de Triumf aici). Te afli in inima satului si toate strazile din jur au o poveste - aici poti folosit un ghid tiparit daca vrei sa stii istoria lor. Este "Little Bohemia", este orasul istoric - atat cat a mai ramas din el. Aici strazile incep sa aiba nume si nu mai respecta gridul din restul Manhattan-ului. Scoate o harta sau pierde-te pe strazi. Opreste-te la un bar sau un restaurant. (Vineeeee!! la sfarsit :D)

Now, go home. Daca ai strabatut tot traseul asta trebuie ca vei pica in pat imediat ce deschizi usa hotelului. Sorry, dar mai sunt multe de vazut.

Partea a IV-a

Mic ghid de calatorie - partea II

Unul din lucrurile deosebite despre NY ar fi ca fiecare cartier are atmosfera lui specifica. West Village e mai rocker, East Village mai heavy metal/punk, SoHo mai artsy, Midtown mai opulent. Motiv pentru care mi se pare greu ca un turist sa inteleaga orasul daca sta doar un week-end si imi repugna ideea ca orasul asta sa fie neinteles. Parerea mea este ca ai nevoie de cel putin 4 zile, o saptamana fiind ideal, ca sa il strabati pe indelete si sa-l simti cu adevarat.

Pentru unii, o zi e prea mult - traficul si numarul de oameni plus maretia cladirilor ii distrage si stresseaza prea tare. Altii, sensibili (si deschisi) la energia fantastica ce se simte oriunde, se indragostesc iremediabil de NY.

Chiar daca este obositor, orasul e fascinant si merita un pic de atentie. Dupa atatia ani aici inca mai descopar cu placere cate o cladire absolut superba, un detaliu incantator. Una din placerile mele majore in oras este sa stau pe loc - fie pe treptele unei cladiri, fie pe e o banca intr-un parc - si sa privesc "the world go by". Nu exista spectacol mai frumos, nici mai ieftin.

Daca ai fi in vizita, mi-ar placea sa vezi orasul in ordinea urmatoare:


Day 1.
Incepe in Central Park. E vast, ai nevoie de mai mult de o zi lumina sa-l vezi pe tot, dar pentru inceput intra la 60th St. si vezi The Pond (sau lacul cu rate, cum ii spun eu), pe care daca-l ocolesti pe aleea din dreapta te duce la Wollman Rink. Inca aproximativ 15 minute de mers mai la nord este Bethesda Terrace, o minune din piatra care merita plimbarea - e mult mai mult decat ce se vede in poza, you have to be there.
Apoi, urmeaza o alee cat mai la est si vei trece pe langa Central Park Zoo unde e posibil sa prinzi ora de pranz a focilor . Altfel, iesi din parc si mergi sud, intre timp observand cladirile de pe 5th Ave., intrebandu-te daca ai putea sa traiesti acolo.
La 60th St. esti deja in inima Manhattanului. In stanga, F.A.O. Schwartz - unul din cele mai incredibile magazine de jucarii (desi o umbra palida a ceea ce a fost) si magazinul-cub de sticla Apple. In dreapta, vestitul Plaza Hotel - acum rezidential. Mai jos, vitrinele mereu incantatoare de la Bergdorf Goodman, iar pe stanga, Tiffany si Trump Tower, unde recomand o scurta vizita - e o cladire impresionanta. La 56th St., chiar langa bijutierul Harry Winston, observa Henri Bendel - un magazin boutique intr-o cladire candva proprietate privata - uita-te in sus si admira geamurile Lalique originale. Apoi de-alungul strazii ba o catedrala, ba un Cartier/Versace/Takashimaya, pana la 51th St. - catedrala St. Patrick, absolut de vazut chiar daca nu e cea mai mare sau cea mai frumoasa catedrala din lume.
Alaturi este Saks Fifth Avenue, unul din cele mai vestite magazine ale orasului. Au multe sucursale dar aici a pornit povestea lor. Peste drum, Rockefeller Center care ofera Top of the Rock - unde ai posibilitatea sa vezi orasul de sus (nu aceeasi inaltime ca Empire State Building dar muuuuult mai putin aglomerat. Doar $20/pers.).
Inca o mica plimbare mai putin interesanta pana la 43rd St., unde daca faci o stanga pret de o strada, dai de Grand Central (despre care sper sa scriu mai multe curand). Macar sala principala e de vazut, daca nu e timp de mai mult. Gaseste iesirea la 42nd St. si mergi vest cateva strazi, trecand pe langa New York Public Library si Bryant Park, pana cand luminile multicolore din Times Square te coplesesc. Ar trebui de-acum sa fie noapte si efectul lor sa fie total.

Si ai obosit demult, demult te dor picioarele. Ziua s-a incheiat si eu sper ca ti-a placut. Now, go home - wherever your hotel is.

Partea a III-a

Mic ghid de calatorie - partea I

O sa incerc sa fac un sumar ghid pentru New York din punctul meu de vedere, pentru ca mi s-a cerut in nenumarate randuri si pentru ca s-a intamplat sa citesc de cateva ori impresii ale romanilor care au vizitat orasul si care mi-au dat impresia ca nu l-au inteles si ca n-au stiut unele chestii elementare despre el.
Nu am pretentii sa bat ghidurile tiparite, nici pe departe, dar daca ati vazut vreunul vreodata pentru New York stiti cat este de vast. Asa ca incerc sa adun cateva pareri aici, convinsa ca orice vizitator ar trebui sa stie una-alta inainte sa viziteze.
Il scriu cu gandul la cei care nu au fost niciodata aici, bineinteles.

Bine de stiut inainte de vizitat:

Orientare
In general, cand auzim New York ne gandim la Manhattan. Dar nu e rau de stiut ca orasul are 5 cartiere mari - de care ati auzit sigur la un moment sau altul: Bronx, Queens, Brooklyn si Staten Island sunt celelalte 4. Manhattan e o insula, Staten Island este alta, iar Queens si Brooklyn se afla in capatul de vest al unei alte insule, Long Island (care nu face parte din NY City, ci NY State). Bronxul se afla la nord de Manhattan, iar mai sus de el incepe restul statului NY, sau in limba locala, Upstate (NY). Fiecare cartier (a.k.a. borough) este alcatuit dintr-o multitudine de cartiere, ceea ce poate confuziona pe oricine care nu este familiar cu orasul. Dar turistii de obicei viziteaza Manhattan-ul, asa ca o sa vorbim despre el in cea mai mare parte.

Manhattan-ul turistic ar fi din punctul cel mai de sud al insulei pana la (si incluzand) Central Park. Pentru cei familiari cu orasele americane, asta ar fi "downtown"-ul, in sensul de "oras" (like in "mergem in oras"). Pentru NY, downtown este varful cel mai de sud al insulei, care cuprinde Wall St./Financial District, South St. Seaport/Pier 17, Battery Park City si locul unde s-au aflat Gemenii, apoi mergand in sus, Chinatown si ce-a mai ramas din Little Italy, SoHo, East si Greenwich (West) Village, plus cateva cartiere mai putin "turistice", cam pana pe la 23rd St. unde incepe Midtown-ul (nu exista o delimitare clara intre Downtown si Midtown). Midtown tine pana la 60th St., la Central Park, dupa care vorbim de Uptown, care se imparte in Upper West Side si Upper East Side, pe lateralele parcului.

Dealtfel, orasul este impartit in West Side si East Side de 5th Avenue, de-a lungul ei.
De preferat sa cunosti punctele cardinale, pentru ca directiile in mare parte in NY sunt date in concordanta cu ele. Doamne fereste sa ai nevoie de directii si sa auzi "go south 3 blocks then west another 2".
Probabil stiti deja ca strazile sunt in forma de grid si sunt numerotate in ordine crescatoare din sud in nord, iar avenues de la est la vest. In Manhattanul vechi (tot sudul pana in Village) strazile au nume (si mi-am promis ca intr-o zi o sa le invat pe toate - pana atunci insa, stiu doar cateva mai importante. Desi pot merge cu ochii inchisi la "tinta", nu-mi cere sa stiu neaparat numele strazii).

Este un oras de batut cu piciorul in cea mai mare parte - deci, pantofi comozi. Multi turisti spun ca cei mai comozi pantofi ai lor le-au facut rani in NY. Asa o fi. Fapt e ca e mult de mers pe jos.

Hotelurile sunt foarte scumpe. Daca nu ati intrat pe un site de rezervari niciodata, s-ar putea sa fiti socati (stiu ca eu am fost cand incerca un prieten sa-si faca rezervare si nu l-am crezut ce preturi gasea). Oriunde intre $250 (cu mult noroc) si $650/noapte. Majoritatea hotelurilor au camere mici, nu va asteptati la altceva.
Altfel, mai exista optiunea de a sta in Queens, chiar peste pod si foarte aproape de Manhattan - sunt 3 hoteluri Inn noi si curate, Comfort Inn Long Island City*, Days Inn si La Quinta unde camerele sunt intre $70-$150. Zona unde sunt amplasate este neinteresanta dar nu rea/periculoasa, au transport catre oras foarte apropiat (metrou si 2 linii de autobuz) si sunt foarte aproape de zona "romaneasca" - restaurantele romanesti (avem vreo 6, cam la 5 minute de mers pe jos unul de altul), cofetaria lui Nita, mezelariile. *Edit 2013 - in 2011 s-a deschis un butique hotel, Z Hotel, un pic mai elegantut si cu un rooftop bar cu vedere excelenta la Manhattan. Preturile sunt un pic mai mari decat celelalte si este cam la o strada - 2 de transport, dar nu e o optiune rea si are un pic mai multa personalitate. Ar mai fi Windham Garden, . The Fly a stat la Comfort Inn acum cateva luni pentru o saptamana si n-am auzit un cuvant de complaint.
Daca nu aveti pretentii de concierge si nu va asteptati la ploconeli de 5*, eu zic ca-s de preferat celor din Manhattan.

*Long Island City este un cartier din Queens si nu are nimic de-a face cu Long Island-restul insulei. Adica acel "City" din coada este absolut necesar cand ne referim la el. Lamuriri aditionale care confuzioneaza lucrurile si mai rau :D, in comments.
________________
Next: excursii si obiective musai de vazut. Si mancare. Nu radeti ca nu e de ras, nu e funny sa dai $30 pe mancare proasta cand poti da $10 si sa pleci lingandu-te pe buze. Hehe.

Partea a II-a

Semifreddo de ciocolata

Reteta de aici, facuta cu ciocolata semi-indulcita. Mare diferenta. Nu e rea, dar nici acelasi lucru nu e, inca o dovada ca unele retete sunt de urmat asa cum sunt.
Mult mai interesanta cu ciocolata alba.

Zic si eu...

Flavius zice ca trece prin New York candva la sfarsitul lui aprilie-inceputul lui mai.
Dona zice ca planul lui o inspira si parca ar da si ea o fuga la New York odata cu Flavius - si zic eu, poate o ia si pe Amalia cu ea (ca tot zicea ea ca una din dorintele ei pe anul asta e sa ajunga iar la NY).
Ina ar fi deja aici. Si-ar mai fi prin NY, dar nu-s sigura ca citesc pe-aici.
Vic, un roman in Canada a facut o lista a blogurilor romanesti din diaspora si multi par oh, so happy ca s-a conturat o oarecare comunitate blogeristic-virtuala.
Unii spun ca o intalnire e putin probabila, dar avantul altora m-a facut sa fac aici o incercare de adunare.
Cine vrea si cine poate? Planuim? Putem? Vrem?

*N-am mari sperante, am avut ocazia sa urmaresc in cateva instante romani care incearcau sa iasa la o bere (99% din ei locuind in acelasi oras) si e un chin veritabil. Dar zic si eu, nu dau cu parul. Poate noi astia din diaspora suntem mai cu mot frumos.

Yakitori Totto

Stim cu totii vorba aia cu amorul si stomacul - numai flori si ciocolate nu se poate.
Am fost la un alt Yakitori (am scris despre cel la care mergem de obicei aici si aici). Yakitori Totto este foarte diferit de celalalt: modern, meniul este un pic mai select si mult mai redus (nu neaparat un lucru bun), iar preturile sunt departe de cele mai... "studentesti". Dar de meritat, merita.
Ton sashimi - insotit de ridiche daikon si presarat cu nori (alge).






Fish cake - peste dat prin panko (pesmetul japonez care il pomenesc mereu) acompaniat de maioneza japoneza


Limba de vita Kobe











Un cotletel de miel, fraged si suculent si, anomalie aici - cu gust de miel, care nu numai ca nu ma deranjeaza ci chiar imi place.

Ciuperci enoki infasurate in bacon.








Porc Kurobuta cu ceapa verde si sos ponzu (un sos citric, usor acidic) si, fara poza, acelasi porc cu lamaie si un mustar excelent (pe care incerc sa-l gasesc de cumparat pentru acasa).


Yakitori Totto
251 W 55th St
212-245-4555

I love love

Observ in Romania tendinta de a fi contra zilei de sf. Valentin: ba ca e o zi comerciala, ba ca e o zi "importata", ba invocand Dragobetele*.
Eu zic ca nu e rau sa profiti de (orice) ocazie sa sarbatoresti dragostea. Si da, ok, nu e nevoie de o zi inventata sa iti sarbatoresti partenera/ul, dar parca e frumos sa ai, asa... o zi cand love is in the air.

Intr-una din putinele surprize placute aruncate in cale de soarta, 14 februarie inseamna mult mai mult pentru noi decat Valentine's Day. Dar chiar daca nu era asa, nu m-ar deranja deloc sa accept o alta sarbatoare "straina" in an. Am acceptat curcanul de Thanksgiving si mascarada de Halloween, de ce n-as accepta o zi care e tradusa prin flori, ciocolati (si sampanie, zic eu) si poate un pic mai mult sentimentalism decat in restul anului?

Eu va doresc tuturor - si celor care sunteti indragostiti cat si celor care cred ca sunt cocosi si nu porumbei - sa fiti iubiti! Pentru ca, nu-i asa, "unde dragoste nu e, nimic nu e".

Si va dedic melodia "noastra" :)



*Cand l-ati descoperit pe Dragobete, fratilor? Abia cand v-au adus aminte americanii ca e frumos sa ai o zi pe an cand sa celebrezi dragostea. Eu cat am trait in Romania, n-am primit o floare de Dragobete. Ori o ciocolata. Nici in ziua de azi nu stiu cand e Dragobetele, sa fiu onesta in continuare. Bineinteles, as putea foarte usor afla, dar nu-l voi sarbatori pentru ca... well... it's too late. Happy Valentine's!

Cand dragostea nu e totul

Am scris un post lung si l-am sters. Mi s-a parut o polologhie prea intensa pentru ceea ce vroiam sa spun in doar cateva cuvinte. Si o sa o spun pentru ca uneori imi pare absolut necesar sa spun ce gandesc.

Am descoperit care e marea problema a romanilor. Rezolva asta si se rezolva si orice plangere am/aud/citesc despre relatiile interumane la romani.

Lipsa crasa de respect.

Romanul nu respecta aproape nimic si pe nimeni.

Spatiul personal, parerile, varsta (batrani/copii/tineri), viata, linistea, deciziile, partenerii, autoritatea, inteligenta (aia care e), timpul, eforturile, dorintele, drepturile, [....completeaza aici...]

Fara comparatii cu alte natii pentru ca asta ne-ar pune la egalitate cu unele tari pe care sigur le dispretuim.

Si combate-mi parerea daca tu crezi ca nu am dreptate. Atata timp cat o faci cu respect.

Chocolate chip cookies

N-am decat o scuza - e frig afara si e o placere sa dai drumul cuptorului, sa emane tot felul de arome cioco-vanilo-dulci. Ba mai am o scuza - le-am promis cuiva, numai sa nu mai manance din cele la punga de la supermarket.


Chocolate chip cookies sunt cele mai populare prajituri americane. Sunt mai mult decat covrigii pentru noi, sau placintele. Au sute si mii de variatii, dar sunt impartite in 3 categorii - 1 - subtiri si crocante, 2 - pufoase si 3 - chewy (scuze, daca ma puneti sa traduc asta in momentul asta nu pot veni decat cu "mestecoase", care stiu ca nu e un cuvant. Apreciez o traducere pentru "chewy" - Rodi?). Ale mele sunt mari si chewy. Adica au consistenta si nu-s faramicioase.

Reteta este a lui Alton Brown.

ChikaLicious Dessert Club

ChikaLicious este o afacere un pic mai deosebita - un fel de cofetarie, insa unde desertul iti este pregatit la comanda. Meniul este foarte limitat, poate fi servit cu vin sau sampanie, cafea sau ceai - fiecare desert de pe meniu vine cu o recomandare. Este un loc mic, unde sunt cateva locuri la bar si 3 mese.
De nici un an au deschis o alta locatie peste drum, unde fac deserturi "de gata" - printre care si cupcakes. Sau mini-cupcakes. Sunt ridicol de mici, preturile sunt destul de mari, dar posibil ca fac cele mai reusite cupcakes in oras. Cel putin cea cu ciocolata este de vis - aluatul foarte usor, este umplut cu o crema-trufa care ar fi memorabila si singura, crema este exact cum trebuie de dulce (si in plus este un pic spumoasa, foarte lejera). Drajeul din mot este alta surpriza: este crocant dar se topeste in gura instantaneu. Un cupcake cu multe surprize - are personalitate.

Cea cu nuca de cocos a fost si ea foarte-foarte buna, dar a pierdut teren comparata cu cealalta.
Mai vizitam, meniul e destul de larg. Si alt plus: inchid la miezul noptii.

Dessert Club, ChikaLicious
204 E 10th St. la 2nd Ave.
(212) 475-0929

Supe - Supa de rosii Provencala

Mda. Iar supa. Pentru ca tot frig e afara si nimic mai bun ca un bol de supa. Plus, sa fiu sincera, m-a intrigat reteta - nu e "your mother's tomato soup", cum zic americanii. Arome foarte complexe, foarte usor de facut... big hit.

2 cepe mari, taiate marunt
3 catei usturoi, tocati marunt
2 lingurite de ierburi de Provence (sau cantitati egale de busuioc uscat, cimbru, oregano si seminte de fenicul), zdrobite intr-un pisalog cat sa-si elibereze aroma
4 linguri de bulion de rosii
1 cutie de rosii (28 oz/800 gr) zdrobite cu mana sau 1 kg de rosii cojite si taiate mic
2-3 linguri de ulei de masline
1/3 cana de vermut dry
4 cani/1 l supa de pasare sau legume
1/4 lingurita de scortisoara
branza cremoasa de capra pentru servit

Se aureste ceapa in uleiul de masline 5-8 min., se adauga ierburile uscate, scortisoara si usturoiul si se amesteca un pic, se pune bulionul si se amesteca pana se dizolva, se pune vermutul si se lasa sa se evapore alcoolul (cam 1-2 minute), se pun rosiile, apoi supa de pasare. Se da in fiert, se reduce focul, se acopera si se fierbe 20 de minute. Se sareaza si pipereaza.

Optional, se da prin blender - personal, prefer supele crema.
Se serveste cu branza cremoasa de capra - se poate si cu smantana dar branza de capra e magica. Eu, ca-s mai cucuiata si pentru ca aveam in casa, am pus si avocado si nu mi-a parut rau.

Snacks - Pancake chinezeasca

E Anul Lunar Nou - sau chinezesc si asta e una din retetele mele chinezesti preferate.





1 1/2 cana faina
1/2 cana apa clocotita
3 linguri apa rece
1 lingurita ulei vegetal
1 lingurita ulei de susan
o ceapa taiata marunt si calita pana se inmoaie
3 cepe verzi taiate fin
1 lingura patrunjel sau/si coriandru (frunze)
sare

Intr-un castron se pune apa clocotita peste faina. Se amesteca atat cat se poate, apoi se pune si apa rece. Se amesteca iar, apoi se toarna pe o planseta data cu faina si se framanta (cu faina pe mana, deasemenea) 5 minute pana cand nu se mai lipeste de maini si arata asa. Se lasa la odihnit 30 de minute.

Intre timp se caleste ceapa, se amesteca intr-un castronel cu ceapa verde si verdeata.

Se amesteca uleiul vegetal si cel de susan.

Se taie aluatul in 4*. Se intinde una din bucati (nu trebuie sa fie perfect rotunda), se presara cu sare, se unge un pic (foarte subtire) cu amestecul de ulei, se presara cu amestecul de ceapa si se ruleaza asa. Ruloul se infasoara in forma de melc, capatul se ascunde dedesubt, apoi se intinde cu sucitorul pe o planseta data cu un pic de amidon de porumb.
Se incinge tigaia cu o lingura de ulei (ca la clatite) si se prajeste pe fiecare parte 1-2 minute la foc mediu.

Se servesc fierbinti, cu un amestec de sos soya si un pic de otet negru sau de orez (2 linguri sos soya, 1/4 lingura de otet) si daca este, un pic de ghimbir taiat fasii subtiri.

La un restaurant coreean sunt facute si cu fructe de mare (creveti mici-mici si restul de fructe de mare taiate marunt-marunt, si ma bate gandul sa le incerc si cu sunca). Cred ca merg cu multe umpluturi, insa as evita branza.

*sau in 2, vor fi de marimea unei clatite

Hai in oras

Azi va plimb cu metroul. De la mine pana in Grand Central Station e o calatorie de aproximativ 12 minute, subterana doar pentru ultima statie. Inainte de a intra in tunelul care duce pe sub East River spre Manhattan trece pret de 2 statii printr-o zona industriala (dar care se transforma incet si sigur intr-un cartier cu blocuri moderne si relativ scumpe). Si zona de unde, aflandu-te in metrou, urmaresti cu anticipatie apropierea de "oras". Deasemeni, poti observa ceva apusuri spectaculoase daca esti pe-acolo la momentul potrivit.

Si ca fapt divers, desi oficial metroul NY-ez se cheama subway, NY-erii ii spun train. Like in "I'll catch the train to go downtown". "Take the train, it's faster". Foarte confusing, pentru ca avem si trenuri "adevarate". Dar alora le spunem dupa numele liniilor de transport: eLaIaRaR (Long Island Rail Road), New Jersey Trasit sau Amtrak. (In ultima poza se vede o statie a LIRR-ului, iar in a 2-a, curburile din dreapta sunt parte din Queensboro Bridge, care uneste Queens si midtown Manhattan).





























































.

Pui coreean acasa

De cand am fost la Bon Chon ma tot batea gandul sa incerc sa fac si eu pui coreean. Si mi-a iesit excelent. Nu stiu cat o fi de apropiata reteta de cea originala, dar rezultatul a meritat efortul.

Am folosit aripi de pui (imi place partea din mijloc) si le-am marinat in soy sauce, usturoi dat prin razatoare, un pic de radacina de ghimbir data prin razatoare, un pic de ulei de susan, sare si piper, pentru vreo 2-3 ore. Cred ca marinate peste noapte ar fi si mai bine.

Le-am scuturat de marinada un pic, le-am bagat la cuptor la 350F/175C pentru 30 de minute, intoarse la jumatate.
Scoase pe un servet de hartie si uscate* cat de cat, apoi le-am dat prin faina** si le-am prajit exact un minut pe fiecare parte. Si au fost exact crocante ca foita de napolitana de care spuneam despre Bon Chon.

*trebuiesc uscate de ulei sau sucuri ca sa nu se lipeasca faina prea multa de ele. stratul de faina trebuie sa fie f.f.f.f. subtire.

** pentru acelasi motiv, am folosit faina Wondra. cu faina normala trebuie multa atentie sa nu fie stratul prea gros.

Pentru L: Am incercat si cu pulpe de pui dezosate si puse la cuptor la 450F pentru 5 minute pe fiecare parte si desi sunt bune, nu-s chiar la fel, ies mai uscate.

Meet wakamaru

Uniqlo este un magazin japonez care a deschis cam de 2 ani in New York - o varianta nipona a GAP-ului, in mare parte. Anul trecut l-au adus pe wakamaru sa lucreze in magazin :)
Din pacate, cand am trecut pe-acolo, wakamaru dormea - cand oboseste, se duce la statia de docare si se odihneste. Catching some ZZZzzz, really :)) Altfel, se plimba prin magazin si face conversatie cu clientii.
"Konnichiwa. Hello. Buna. Sunt din Japonia si este prima mare calatorie a mea departe de casa si parintii mei de la Mitsubishi Heavy Industries. Sunt bucuros sa fiu in New York si sa locuiesc si sa lucrez la Uniqlo unde ma simt foarte confortabil. Abia venit, nu vorbesc engleza foarte bine, dar invat si as vrea sa vorbesc cu tine. Te rog sa vorbesti clar si un pic incet. Iata cateva lucruri care ma poti intreba ca sa incepem.
Ce faci?
De unde esti?
Ai un nume?
Ce faci aici?
Iti place New-York-ul?
Ce ora este acum?"

OK, acum ziceti voi daca ati vazut ceva mai cute decat wakamaru.

Snacks - oua de prepelita

Pentru ca-s frumoase si haioase, si pentru ca incap perfect pe o felie de baguette, si pentru ca nu au nevoie de nimic mai mult decat cativa fulgi de fleur de sel si poate o boare de paprika. La fel de bune sunt si fierte.

Sindromul gurmand

Cercetatorii au descoperit ca preferinta pentru mancare buna este cauzata de leziuni ale unor parti din emisfera cerebrala anterior dreapta. Au numit asta "sindromul gurmand".

Stiam eu ca-s damaged la neuroni. The good news: e benign. The bad news (?): nu pare sa existe tratament.

We present a new benign eating disorder associated with lesions involving parts of the right anterior cerebral hemisphere. This "gourmand" syndrome describes a preoccupation with food and a preference for fine eating. Two exemplary case reports illustrate this new syndrome. Analysis of the clinical and anatomical data of 36 patients who displayed this behavior revealed, in 34, a strong association with lesion location in the right anterior part of the brain involving cortical areas, basal ganglia, or limbic structures. Our finding provides further evidence of a correlation between right hemispheric damage, eating, and other impulse control disorders. We conjecture that the serotonergic system subserves different functions in the left and right hemisphere.

Ca zaharul pudra, dar nu ingrasa

Aseara tarziu, pe strada mea si imprejurimi. Cateodata e tare frumos sa nu mai vezi (aproape) nimic gri in jur.








































Inca mai lucrez la setul de fotografii "cartierul meu", dar e "pe vine"... E o plimbare lunga, de-asta dureaza atat :P

Supe - Supa-crema de conopida

O reteta care o repet de ani de zile. Extrem de usor de facut si cu gust mult mai complex decat pare la prima vedere. Si promisa lui Cristi de ceva vreme.

1 conopida (aprox. 1 kg/2 lbs inainte de a fi curatata) desfacuta in florete
1 ceapa mare, taiata ca pentru calit
2 linguri ulei de masline
1 lingura (rasa) praf de curry*
1 lingurita de zahar
2 cartofi mari (cam 300 de gr) taiati cuburi
6 cani/1 1/2 l supa de pasare
iaurt sau smantana de frisca pentru servit

Se caleste ceapa in ulei pana se inmoaie, cam 5 minute. Se adauga praful de curry si zaharul, se amesteca cam un minut. Se pune conopida si se amesteca inca un minut. Se pune cartoful si supa de pasare, se acopera si se fierbe la foc mic 30 de minute. Se lasa sa se racoreasca un pic apoi se face piure cu un mixer de mana pana cand arata ca satinul. Sau catifeaua de matase :)
Daca este necesar se subtiaza cu un pic de apa.
Se sareaza si pipereaza dupa gust.

Se serveste neaparat cu iaurt sau smantana de frisca si optional, cu crutoane de paine sau de cartof - eu am folosit cele de cartof aici, 2-3 cartofiori mici taiati cubulete si bagati la cuptoras la foc mare (450F) cat a fiert supa. Este la fel de buna cu doar o felie de paine insa.

*recomand sa se foloseasca lingura-masura de bucatarie, nu lingura cu care mancati supa. dupa cum stim, tacamurile au marimi diferite asa ca daca puneti prea mult curry sa nu veniti plangand la mine. asa cum am dat cantitatile, curry-ul se va simti destul de putin dar suficient sa-i dea complexitate si un mic grad de picant (exact cat sa se simta). deasemeni, daca reduceti cantitatea de curry va asumati raspunderea.
in timp ce fierbe supa, va mirosi puternic a curry, dar sa nu va fie teama, gustul va fi mult mai bland.

Hope you'll like it. :)

Grand Central Market

Remember Grand Central Station? am tot promis ca o sa scriu despre ea (una din cele mai fascinante cladiri din New York si cu o istorie pe masura), dar nu apuc sa trec pe-acolo altfel decat in graba. Poate intr-o buna zi, cine stie... Dar am tras o tura prin market-ul de-acolo (sunt sute si sute de magazine, dar un singur market).
Pe scurt, sunt 12 vendori, unul dintre ei - Murray's - avand 2 spatii: pentru branzeturi si pentru salamuri. De la mirodenii la peste proaspat, preturile pe masura (atat din cauza calitatii marfii cat si din cauza locatiei) dar extrem de convenient cand astepti un tren sau schimbi un metrou sa o iei spre casa. Si esti obosit, si n-ai chef sa tai tu ardeiul ala felii, sau sa te mai opresti la supermarketul de cartier (care nu e aproape de casa pentru toata lumea)... :D






























.

Pulpa de miel cu orzo

Alta reteta extrem de usor de facut desi cere ceva timp la cuptor, o favorita a noastra pentru ca rezultatul intrece asteptarile. Se serveste cu parmezan ras - care lipseste din poza - deasupra pastelor (orzo este o pasta fainoasa care are forma de ovaz). Se poate pregati si cu spaghete rupte bucati.
Intr-o oala care sa incapa pulpitele de miel* se pun vreo 2 linguri de ulei de masline, 400 gr./14 oz de rosii conservate (taiate mic), 2-3 catei de usturoi taiat mic, 1/4 lingurita oregano, o cana cu apa si sare si piper. Se pun si pulpele de miel** (curatate de pielite si grasime daca e cazul) si se da la cuptorul pre-incalzit la 175C/350F.
Se intoarce carnea in lichid la fiecare 15-20 minute, pret de o ora (o sa arate ca in poza). Se pune 3/4 cana/200 gr de orzo si o cana cu apa, se da iar la cuptor inca 30 de min, amestecand un pic la 15 min.
Se serveste imediat, cu parmezan ras.

*cantitatile sunt pentru 2 persoane, socotind o pulpa de fiecare. ajustati reteta dupa nevoi.
**pulpa mica a mielului, de sub genunchi. aici sunt stiute ca shank.

Supe de iarna - Ribollita

Nimic mai bun intr-o seara friguroasa de iarna decat o supa fierbinte si satioasa. Nu ca la pranz n-ar merge :) Ribollita e originala din Toscana si e una din cele mai bune supe de legume din lume, zic eu.
Cu mentiunea ca exista retete de ribollita cate bordeie si ca e o reteta foarte usor de ajustat (sotati un pic de costita inainte de ceapa, folositi sau nu fenicul etc), ingredientele absolut necesare sunt rosiile, varza, morcovul, telina, ceapa, fasolea si cartoful. Si neaparat se serveste cu paine stropita cu ulei de masline. De-aici incolo orice aditie este binevenita, fiecare adaugand alte arome si texturi.

4 linguri de ulei de masline + inca un pic pentru stropit painea
cate 100 gr. de ceapa, morcov, telina si fenicul (bulb) taiate cubulete
1-2 catei de usturoi, tocat marunt
1/4 lingurita de cimbru uscat
o conserva de rosii mare (28 oz/800 gr. aprox)
2 cartofi mari, curatati si taiati cuburi
1 1/2 cana de fasole alba (din conserva) scursa de lichid
250 gr. varza savoy (sau spanac)
200 gr. dovlecel, taiat cuburi
1 1/2 litru supa de pasare
patrunjel si busuioc, tocate
sare + piper
o felie de paine per portie, de preferat cu coaja groasa*

In oala de supa se combina cele 4 linguri ulei cu ceapa, morcovul, feniculul, telina, usturoiul si cimbrul, se acopera si se lasa pe foc mediu-mic pana cand se inmoaie (fara sa se aureasca), aprox. 15 min.

Se adauga supa de pui, rosiile, fasolea alba, cartoful si varza. Se aduce la fierbere apoi se micsoreaza focul si se lasa 15 min. Se adauga dovlecelul, patrunjelul si busuiocul, se acopera si se lasa 2 min. Se sareaza si pipereaza dupa gust.

Se stinge focul si daca exista rabdare, se da la rece 24 de ore. (Eu una n-am rabdare. Niciodata.). Inainte de a o servi se incalzeste pana la punctul de fierbere.

In castronul de supa se pune o felie de paine care se stropeste cu un pic de ulei de masline. Se toarna supa peste, se lasa un minut-doua sa absoarba lichidul. Si pofta buna!

*o paine taraneasca e ideala, altfel e de preferat sa fie taiata felii mai grosute si prajita pana se auresc marginile.

Chec

Gata cu plimbarile, e prea frig afara. Mai stam pe-acasa si cand ne plictisim de lumanari parfumate, mai dam drumul la cuptor - cu folos. Din cand in cand, un desert banal (sau cum zic americanii, pedestrian - ce-mi place termenul asta) face toti banii dupa atatea creme si ciocolati.

E o reteta foarte simpla la baza, doar ca eu mai intotdeauna adaug nuci si cacao. De data asta am ras si un pic de coaja de lamaie si portocala si i-a dat o aroma fantastica.

Cu mentiunea ca tavile de chec pe taramurile astea sunt mai mari (cam intre cele de chec si cele de cozonac din romania) - pentru o tava de chec de aici folosesc 3/4 din cantitatile retetei originale, care e pentru 2 checuri romanesti.

6 oua
1 1/2 cana zahar (eu insel si pun un pic mai putin)
1 cana faina
1/2 cana nuci macinate (dar nu facute praf)
1/2 cana ulei (neutral - vegetal de ex.)
coaja de la o jumatate de lamaie si jumatate de portocala

Se bat albusurile cu zaharul foarte bine, pana cand se dubleaza in volum si zaharul e topit, cam 2-3 minute cu mixerul. Se adauga galbenusurile, incorporandu-se unul cate unul. Se toarna uleiul in suvoi foarte subtire (ca la maioneza) mixand in continuare. Se adauga faina, apoi nucile si coaja de citrice (odata ce faina e incorporata, e de preferat sa se bata cat mai putin aluatul).

Se toarna in forma unsa cu ulei (sau unt) si tapetata cu faina. Se pastreaza in castron cateva linguri de aluat (de obicei ce ramane pe peretii lui e suficient) si se pune o lingura de cacao, se amesteca bine si se toarna deasupra in forma. Cu o furculita se incorporeaza suvitele de cacao de jos in sus, dintr-un capat al formei pana la celalalt capat - ca o spirala (si probabil mult mai artistic decat ce am facut eu aici).
Se coace la 360F/180C pentru 30 de minute sau pana trece testul cu scobitoarea.


Si cantitatile originale pentru chec galben, pentru cine n-are chef de farafaslacuri.
(iar zic, asta e pentru 2 checuri romanesti)

8 oua
2 cani zahar
2 cani faina**
3/4 cana ulei

** daca se folosesc nuci, ele inlocuiesc aceeasi cantitate de faina. de ex.: in loc de 2 cani de faina, se foloseste 1 1/2 cana de faina si 1/2 cana nuci.

Ţopaieli

Nu stiu cand au trecut atatea zile din primul an. O fi bine au ba, nici nu conteaza.
Doar ca un semn de viata, cateva poze facute in ultima saptamana or so. Foarte cateva poze de prin preumblari prin oras si de la micuta gradina zoo din Central Park aici - mostly kid friendly stuff. Cu speranta ca mai pastrati ceva copilarii in suflet, enjoy.






































































.