Momofuku Ssam - a.k.a. Piersica norocoasa, este un mic restaurant la care demult visam sa merg. Si uite ca pana la urma s-a intamplat.
Bucatarul sef (si proprietar) este un tanar care a primit de curand unul din cele mai prestigioase premii in domeniul culinar (James Beard Award) ca Bucatar in ascensiune al anului 2007, dupa ce in 2006 a pierdut nominarea pentru primul sau restaurant, Momofuku Noodle Bar. Zilele astea va deschide a 3-a locatie (toate 3 sunt la maxim 2 strazi distanta una de alta), Ko.
Din pacate si cu scuze, cele mai proaste poze in ceva vreme - si dau vina pe intunericul din micul local. Lucru foarte la moda observ - nu ca-s pasionata de lumini puternice intr-un local, dar nici mancatul pe (aproape) intuneric nu-l inteleg atunci cand nu e chiar un set-up romantic. Mese mici si joase cu scaune fara spatar, aproape ca mobila de copii. Sunt 2 mese mai mari in spate ori 4 mese la intrare. Destul de incomoda amenajarea. Se poate sta si la bar (este un bar, in fond), care ocupa o jumatate de spatiu pe lungime, insa nu imi place sa mananc la bar. Dar sa trec la mancare...
Benton's Smoky Mountain Country Ham, excelenta. Insotita de un sos de mustar picant si paine calda. Sunt 4 feluri de sunca pe menu, le-as incerca pe toate.
O portie zdravana de muraturi care insa nu am avut nici o problema sa le terminam. Genul de muraturi rapide (ca cele de care am scris aici) doar ca varietatea a fost mai mult decat placuta: pe langa banale varza rosie, conopida, castraveti si morcovi, au fost si para asiatica, ciuperci shiitake, bean sprouts (mugurii unui bob de fasole), bulb de fenicul (sau anason, daca fenicul nu va e cunoscut - desi nu-s chiar acelasi lucru) si sfecla rosie (singura care nu ne-a placut, din pacate). In rest, sunt portii mici - genul de tapas cu un usor iz asian.
Momite la gratar (foarte la moda pe-aici in ultima vreme si din ce in ce mai des regasite pe meniul celor mai bune restaurante). Textura excelenta - la momite e foarte greu sa se pastreze cremozitatea in interior si sa aiba o crusta serioasa. Dar ingrozitor de sarate. Ca si cum au fost tavalite in sare grunjoasa inainte - poate asta au vrut si daca e asa, brava lor, au reusit - dar nu pe gustul meu. Insotite de muraturi (nu s-a plans nimeni), ardei iute si lamaie verde.
Am mai avut un Banh mi fitzos - practic 2 bucati de sandwich de aprox. 5x5cm, care a fost foarte bun. Mai complex decat un banh mi obisnuit (care sincer nu stiu daca l-as da la o parte daca ar fi sa aleg intre cele 2). Sorry, poza n-a iesit.
Dar ca sa inchei pe o nota pozitiva, ceea ce ma face sa spun ca ma voi intoarce la Momofuku Ssam sigur:
Steamed buns with pork belly, scallions, cucumber and hoisin sauce (chifle la abur cu piept de porc, ceapa verde, castraveti si sos hoisin - nu-i asa ca nu suna prea apetisant?) Sunt fan-tas-ti-ce - desi nu par mare lucru. Porcul este delicios si e singurul element pronuntat, celelalte ingrediente nu fac decat sa-l complementeze din umbra. Desigur ca si calitatea carnii folosite conteaza: Ssam foloseste porc de Berkshire, care este foarte probabil cea mai frageda carne de porc din lume.
Cum spuneam, as vrea sa revin, dar mi-ar placea sa fim un grup mai mare ca sa putem incerca mai multe. Au pe meniu chiar o pulpa de porc pentru 8 persoane +, care pe langa orez si salata e acompaniata de stridii. Poate cineva sa se gandeasca la ceva mai bun decat porc si stridii? :))
călătorie pe partea cealaltă a pământului
Acum 3 zile
2 comentarii:
buna Lola
sa inteleg, ca o concluzie, ca cea mai buna leguma peste ocea ramane tot porcul? :D
Indubitabil :))
Trimiteți un comentariu