Alice went Gaga

Vitrinele de la Bergdorf Goodman anul asta au fost mai putin superbe ca in alti ani, dar bogatia detaliului le face totusi demne de mentionat (vitrina cu regele-regina este de privit vreo juma'de ora, asa, ca la muzeu).

Tema a fost Alice in Tara Minunilor cu o buna doza de Lady Gaga. Poate totusi aveti nevoie de inspiratie pentru toaleta de maine seara. :D

Time Warner Center

Dat in folosinta in 2003, este in prezent proprietatea cu cea mai mare valoare de piata din NYC. Doua turnuri de 229 de metri inaltime si o suprafata de 260,000 de metri patrati, contin apartamente rezidentiale (parca la 50 de mil. bucata la deschidere), birouri (Time Warner are sediul aici, bineinteles), hotelul Mandarin Oriental NYC, si un atrium cu 4 etaje de magazine si restaurante de renume international: A Voce, Masa (si BarMasa, un picut mai ieftin dar unde un fel principal pleaca de la $28 si ajunge la $240), Landmarc si Per Se sunt doar cele mai importante. De notat insa si Bouchon Bakery, unde mai oricine poate sa-si permita o prajiturica si-o cafea, cat si Clo - un bar foarte modern, cu spatiu deschis si vederi catre Columbus Center si luminile lui, foarte impresionant si conceptul si realizarea.
Spre interiorul etajului, Clo are un "perete" de rafturi unde este prezentata ceva marfa in tema - pahare, decantoare, accesorii de bar, in spatele unei sticle super-futuristice: alb mat, devine transparenta numai cand te afli in fata ei. Aici se gasesc paharele mele preferate, numite Dexter (yeap, I'm a big fan) si da, daca nu stiti serialul probabil ca nu veti aprecia firul de "sange" si nici amprentele. Si dupa cum puteti citi, sunt exclusive barului Clo si nu-s nici chiar ieftinute (n-a zis nimeni ca n-am gusturi scumpe).
In Atrium (sau hol, cum vreti sa-i spuneti), spectacol de lumini si sunet (sarbatorile nu s-au terminat inca doar), si o vedere ametitoare de la etajul 4 drept in subsol, unde se afla un Whole Foods Market (stiu ca Ina il va recunoaste sigur).

Raportul de Craciun

Ne astepta un brad minunat si masa pusa. Mezelicuri (toate bune dar babicul a fost fenomenal si deci foarte demn de mentionat), salata de boeuf, crema de branza de burduf, icre superbe, salata de ciuperci, salata de crayfish, peste afumat elegant de catre rusi - si cred ca n-am uitat nimic. Apoi sarmale (ale gazdelor mult mai bune ca ale mele, plec capul cu jena :)) ), iar desert un superb galatkoboureka si o incercare de-a mea la o alta reteta de bouche de Noel care pana la urma a fost facut din 2 retete cu 2 creme caramel, una cu ciocolata si una fara (not bad dar cred ca renunt la buturugile astea frantuzesti, prea multa munca pentru ceea ce e pana la urma o rulada).
Si deci am mancat ca stiti voi cine, am stat pana dimineata si acum suntem in recuperari. Noroc ca avem inca o zi libera maine sa ne revenim.

Craciun fericit!

Sus boieri, nu mai dormiti
Vremea e sa va treziti
Sus boieri, nu mai dormiti
Vremea e sa va treziti
Casa sa v-o maturati
Leru-i ler
Si masa s-o incarcati
Leru-i ler
Casa sa v-o maturati
Leru-i ler
Si masa s-o incarcati
Leru-i ler

Cred ca se repeta versurile special pentru mine, sa ma apuc odata de treaba. :D

Pe drumuri

Am plecat la food shopping. Muncan si ce-o mai fi.

Ninge, ninge!!!

Ca tot ma intrebati mereu daca ninge la NY: acum ninge - viscolit, cu multe grade sub punctul de inghet. Traficul auto e incetinit la o medie de 10-15 miles/h, primaria nu a curatat nici un drum (inafara de 5th Ave. in Manhattan, se pare)desi de ieri inca se laudau ca au sute de utilaje gata.
Nu o zi buna de mers la cumparaturi, mai ales la drum lung, in Long Island. Dar am zis ca poate iar exagereaza meteorologii. Doar cat am deschis usa de la masina si s-a asezat o pulbere de zapada pe bord si scaune, am facut poza dupa ce stersesem parte din ea. Prima poze este de la inceputul furtunii de zapada. Asa arata acum, in momentul in care scriu. Oh, joy!
Sa vedem acum cat va tine si cum imi incurca planurile pentru urmatoarele zile. No pressure, e doar Craciunul. :D
Ma bucur insa ca am luat bradul ieri si nu am amanat pentru week-end, cand as fi gasit numai pomi inzapeziti si degerati.

Sheepshead Bay

3 pasi la stanga de Brighton Beach e un golfulet ce se cheama Sheepshead Bay (nu se traduce prin "capul oii" insa, Sheepshead este un soi de peste ce se gasea candva din abundenta in apele golfului).
In cartierul ce-i poarta numele, golful se ingusteaza intr-un soi de canal, ce serveste ca doc pentru nenumaratele barci de pescari si ca promenada pentru trecatorii prin cartierul impanzit de restaurante si magazine (aici se afla Cherry Hill Gourmet market). Barcile pot fi arvunite pentru o zi de pescuit in larg sau pentru petreceri/croaziere in apele orasului, exista si o piata de peste, chiar si un "bar cu stridii" - soi de restaurant pe cale de disparitie in NYC.
Multe nu-s de spus despre Sheepshead Bay, deci... la poze.

5th Ave.

Downtown & Midtown, seara.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

Mai multa decenta si sa te indrepti mai multa catre Occident, indepartandu-te de balcani. Altfel, aniversarea de azi nu e decat un alt an care a trecut.

Cu multumiri

Cum spuneam, n-am gatit nimic inafara de desert: cheesecake-ul cu alune de padure si dulce de leche (care e foarte probabil cheesecake-ul preferat si usor de facut) si o placinta de dovleac pe stil american. Dar a fost si curcan, si cartofi dulci cu marshmallows, si soufle de piure de cartofi, si multe aperitive (din care mentionez fasolea batuta cu cea mai perfecta ceapa prajita - trebuie sa invat sa o fac asa buna), si sangria si etc. Si voie buna, la sfarsit ne simteam toti de parca a fost revelion.

Am promis reteta de pumpkin pie si e foarte simpla si buna (foarte pumpkin-ey), dar pumpkin-banana mousse a fost mai buna. O sa cer reteta si o voi replica, pentru ca merita. Nu recomand reteta de crusta de pe website, cea care o folosesc la placinta cu mere e mult mai buna.

Si tot traditional, de Black Friday am fost shopping (nu cu rezultate spectaculoase, dar a fost fun. Am venit acasa cu multa, multa ciocolata).
Outlet mall in capul insulei cea lunga. Nu a fost chiar foarte aglomerat dar nici preturile nu au fost extraordinare, cu toate reducerile de 50% off aici si 40% colo.



Acum asteptam Craciunul.

Happy Thanksgiving!

p.s. O superlativa compilatie de clipuri din mai multe filme mai mult faimoase decat nu, despre relatia umana cu mancarea - cu referinte la sarbatoarea de azi.
(in josul paginii. al doilea clip are creditele fiecarui film, in caz ca intereseaza. sunt acolo cateva filme pe care le-am recomandat mai demult ca fiind de vazut neaparat)

Vita cu broccoli

Una din cele mai clasice/populare mancaruri chinezesti in America este "... with broccoli" - fie vita, pui sau creveti. E mancarea chinezeasca de "introducere", fara gusturi ciudate, fara combinatii exotice. Simpla si comforting, modest servita pe orez fiert si-atat.
Cum in cartierul meu nu mai exista nici un take-out place decent (din toate zecile de take-out places) si dupa cateva incercari cu rezultate groaznic de nemancabile (ah, ou sont les chinois d'antan?) am decis sa incerc sa prepar eu acasa. Si pot spune ca nu voi mai avea pofte neimplinite niciodata. Reteta este preluata si adaptata de la o faimoasa bloggerita americana (cu radacini asiatice), foarte cunoscuta in blogosfera culinara, si care de curand a lansat o carte de bucate.
Schimbarile care le-am facut retetei: am dublat cantitatea de sosuri (si marinada si sosul) iar data viitoare le voi tripla pentru ca sosul e atat de bun ca e pacat sa nu fie decat suficient sa manjeasca carnea si broccoli-ul. Ar trebui sa fie mai mult, cat sa manjeasca si orezul.
Am folosit ingredientele din reteta originala pe care Jaden a publicat-o pe blog acum mult timp pentru ca mi s-a parut ca reteta tiparita a fost "americanizata" la maxim (de ex., traditional carnurile sunt marinate intr-un amestec care contine amidon - intrebati orice chinez). Voi incerca in viitor si reteta din carte exact cum a publicat-o ea, dar pana atunci, scriu aici ambele variante si voi va alegeti ce vreti:

Reteta din carte:
500 gr carne de vita
750 gr broccoli
1 lingura ulei
1 lingura usturoi taiat marunt

marinada pentru vita:
1 1/2 lingura soy sauce
1 lingurita amidon
1/2 lingurita ulei de gatit
piper dupa gust

sos:
3 linguri sos de stridii
2 linguri vin de otet
2 linguri otet negru chinezesc (sau balsamic)

Reteta folosita de mine (cantitati dublate fata de reteta originala):
500 gr. vita*
1 capatana mare de broccoli (n-am cantarit-o - aproximez ca a avut cam 500 gr. si a mea a fost din soiul violet, nu ca are vreo importanta)
2 linguri ulei
2 catei de usturoi dati prin razatoare (Microplane - cine stie, cunoaste ce zic)
1 lingurita de amidon de porumb dizolvata intr-o lingura de apa (in caz ca sosul e prea lichid)

marinada pentru carne:
2 lingurite soy sauce
2 lingurite vin de orez
1 lingurita amidon de porumb
piper dupa gust

sos:
4 linguri sos de stridii ("oyster flavoured sauce" scrie pe sticla)
2 lingurite vin de orez ("chinese cooking rice wine" ="=)
2 linguri soy sauce
8 linguri supa de pui/oase/legume

* eu am folosit un capat de muschi file, dar sirloin sau flank steak sunt cele folosite de obicei. De asemeni, poate fi folosit pui dezosat/dezpielitat sau creveti. Sau ciuperci daca sunteti vegetarieni.


Carnea se taie (contra fibrei) fasiute de aprox. 2 pe 5 cm, groase de cativa mm.
Intr-un castron se amesteca ingredientele pentru marinada, se pune carnea, se amesteca si se lasa la marinat 10 minute.
Intr-un castronel se amesteca ingredientele pentru sos.
Broccoli se desface in florete (tulpina poate fi curatata de coaja si taiata in felii de 0.5cm si se poate folosi si ea). Intr-o oala se fierbe apa sarata (o lingura cu sare la 1 litru de apa) si cand da in clocot se pune broccoli, se lasa sa fiarba exact 2 minute (doar pana verdele e vivid) si se scurge in sita.
Intr-o cratita larga (sau tigaie, sau wok) se incinge pe foc mare uleiul - cat sa se intinda pe tot fundul oalei. Se prajeste vita cam 30-60 de secunde pe fiecare parte (cat sa nu mai fie rosie). E foarte important focul sa fie mare si carnea neinghesuita.
Se pune usturoiul, se amesteca cca. 30 de secunde. Se pune sosul si se amesteca cam 30 de secunde (ar trebui sa fie un pic ingrosat, cat sa ramana pe spatele lingurei, daca nu e - se adauga amidonul dizolvat in apa). Se pune si broccoli si se amesteca sa prinda din sos.
Se serveste pe orez fiert.

Rezultatul este superlativ si este o reteta extrem de usoara.

S-a intamplat acum ceva vreme: am intrat la metrou si dansa canta. Am facut o poza la repezeala, abia cand se termina cantecul. Merita ascultata (se pare ca-s multe filmulete cu ea pe youtube) - si ma intreb cum de nu canta pe o scena, ci la metrou.

Meet Roscoe

Mi-ar placea sa am un caine dar nu o sa se intample. Asa ca, la fel si cu copiii, ma bucur de cei ai prietenilor. El e Roscoe si e cuminte si ascultator si foarte foarte iubaret (mi s-a urcat in brate ca un copil cand stateam pe canapea la vorbe cu prietena mea) dar nu pozeaza deloc. De cate ori ma uit la pozele astea zambesc cu drag.
Poate va plac si voua.



In alta ordine de idei, sa vedeti "Moscow on the Hudson" daca nu l-ati vazut inca (e din '84). Sunt atatea motive pentru care e de vazut: amintiri (triste) din epocacomunista, NY-ul, NY-ul anilor '80, nostalgii de proaspat emigrant, si mai presus de toate, Robin Williams (unul din cele mai bune roluri ale lui dupa parerea mea, desi nu e comedie).

De ce-mi plac rusii

Hai ca v-am speriat cu titlul, nu? :)) Foarte probabil ca nu e ce credeti voi :)

De cand am fost in vizita prima data in Brighton Beach, am mai facut nenumarate vizite. Desi nu-s aproape de casa, consideram ca merita efortul - au multe mancaruri/specialitati greu de gasit in alta parte, sau mai bune calitativ. Sau la preturi mai bune. Plus mancaruri gatite care sunt excelente si foarte la indemana daca doar ai o mica pofta (se vand la greutate) - de la salate la kievskaia sau sarmale.

Si uite cum intinzandu-ne la vorbe cu rusul care ne-a vandul celularele cele noi (ca cele vechi mai aveau doar un firicel de viata in ele), ne sfatuieste de unde sa luam paine buna in cartier: brutaria unui turc pe Avenue Z (parca) sau Cherry Hill, un supermarket relativ nou deschis in zona. Supermarket a sunat bine, aveam nevoie de mai multe pe langa paine, asa ca am pus o pioneza pe adresa si dusi am fost. Si am fost asa de incantata ca am facut si poze (sub privirile intrigate ale rusoaicelor din spatele galantarelor).
Si de-atunci am mai fost, si o sa ne mai ducem sigur - si pentru calitate, dar si pentru faptul ca (BOMBA!) e deschis 24/7. Si au si parking-ul lor (ceea ce poate fi apreciat numai de newyorkeri).

Va las sa descoperiti singuri minunatiile ce le vand si, daca faceti slideshow-ul mare, puteti vedea si preturile, in cea mai mare parte.

De toamna

Pisicile "vagaboande" din curtea interioara. Sunt ale nimanui dar sunt ingrijite de mai multe persoane. De exemplu, proprietareasa mea le hraneste de doua ori pe zi si daca vreuna da semne de boala, le duce la veterinar. A si luat in casa pe Xena, acum cativa ani - neagra, cu probleme de sanatate, si inca foarte sperioasa.
Au fost 6 la un moment dat, insa 2 au fost adoptate iar celelalte doua n-au fost asa norocoase (una otravita, una bolnava prea grav sa fie salvata). Nu prea ies pe strada, au o curte destul de mare unde traiesc si unde viziteaza ferestrele la care torc pisici mai norocoase ca ele.

Oktoberfest - Shacktoberfest

Octombrie a trecut, dar cum spuneam, sunt in urma cu postatul. Oktoberfest la Shake Shack: "imposibil-sa-nu-l-iei" burgerul de ciuperci, currywurst "mandria-nemtilor" si nelipsitii cartofi cu branza. Si ne-pozata, inghetata cu dovleac (f. yummy). Shacktoberfest dureaza cam o saptamana in octombrie, cand meniul ce-l au de regula se imbogateste cu cateva feluri de carnati si ceva beri. Nu se canta, nu se danseaza, dar tot e de bine.

Ziua mea de ieri...

A inceput cu o lunga asteptare la autobuz, ragaz care insa mi-a dat timp sa observ ca a venit Craciunul inaintea Halloween-ului. A continuat cu una din cele mai haotice si iritante zile EVER la munca (care sper sa fie sutul in fund de care am nevoie sa move on), dar la cat am fost de fericita la terminarea programului am zis sa mergem totusi la parada de Halloween in ciuda faptului ca incepuse sa cam burniteze. Si am fost, si vorba bancului, dupa ce am mai pus-o 5 minute am plecat acasa. Uzi pana la piele (nu e figura de stil), fara posibilitatea de a scoate macar o poza decenta, si intr-un trafic mai rau ca de 4 iulie. Impresionant insa ca a fost ceva lume la parada, in ciuda ploii si in ciuda meciului de baseball (oarecum important) ce se petrecea in acelasi timp.

Dar ma rog, politie calare, Lady Gaga-ish, si alte stafii, stihii etc.

Duca-se pe pustii. Ma duc sa-mi recapat echilibrul sufletesc. Si voi reveni, sper curand, ca sunt foarte in urma cu posturile.

p.s. pozele de acum 2 ani

Cu Amalia prin New York

Cuvintele le las Amaliei, ca ea are cuvinte frumoase. Doar cateva poze din Times Square si cafelele (cappuccino) care le-am baut la Joe The Art of Coffee. In vreo doua din pozele din Times Sq. se vad si locurile de "joaca in trafic" construite de inteligentul nostru de primar (care btw, a indoit legea de la el putere ca sa poata candida la functia de primar inca un termen - aflam saptamana viitoare ce bafta om avea). A inchis mai bine de jumatate din Broadway ca sa puna scaune de pe care sa poti inhala in tihna si mai odihnit, nu-i asa, gazele de esapament.
Dar voi, Amalia & Co., sa mai veniti. :)

Irish Pubs

Daca unora le e greu sa creada ca avem parizer adevarat in NY, sa vedem ce vor zice de barurile irlandeze. :))
Doar cateva din ele, toate la cateva strazi de casa in stanga si cateva in dreapta. Doua dintre ele sunt chiar la coltul strazii - unul pe coltul din stanga, altul imediat dupa coltul din dreapta. Nu-i de mirare, dat fiind ca irlandezii au pus un umar din greu la istoria orasului, iar cartierul meu a fost initial predominant gazda lor.

Toate au clienti mai in fiecare zi a saptamanii. Candva, era contraindicat sa-ti parchezi masina in apropierea vreunuia din cauza riscului sa fie colateral damage :)) - foarte des se incaierau la inchidere. In ziua de azi, mai (foarte-foarte) rar scandaluri "traditional" irlandeze. Atmosfera e tipic de pub - televizoare cu meciuri in sezon, muzica in rest. Unul singur din cele de mai jos face nota discordanta - The Diving Bell, relativ new kid on the block si un pic mai modern, care mereu are concerte de muzica live.

Sláinte, my friends! - irish or not :)

Sunnyside Meat Market

Mezelaria de langa casa, la cateva strazi distanta, in limbaj personal numita "la Cornel" - dupa numele proprietarului care da pe-aici foarte rar (magazinul e in grija sotiei lui). De-aici imi iau cel mai des ceafa, bors, mici, ciolan afumat si costita, mezeluri diverse - va las sa descoperiti singuri care este oferta, motiv pentru care nici nu am pus pozele in slideshow.

Magazinul poate nu asa impresionant "decorat" ca Muncan, dar bun de avut aproape. Si de exemplu, micii lor imi plac mai mult decat cei de la Muncan. Tinut de o familie de romani din Banatul sarbesc, fiul lor (care a fost initiat in afacere de mic) acum lucreaza cu un francez si fac si mezeluri mai deosebite (salam cu vin rosu si alune de padure? e chiar interesant).

43-10 43rd St.
Sunnyside, NY
O alta locatie, un magazin un pic mai mare, este in Ridgewood.